Când preşedintele Americii Donald Trump a vorbit despre o decuplare a ţării sale de China, adică separarea permanentă a celor două economii, el a dat glas unei tendinţe care a cuprins aproape toate statele puternice ale lumii. Doar că pe un ton mai puţin diplomat.
În urmă cu un deceniu, Japonia punea problema reducerii dependenţei lanţurilor sale de aprovizionare de China după ce Beijingul a sistat exporturile de metale rare creând astfel probleme industriei auto nipone. Oprirea livrărilor a urmat, se pare, unui conflict maritim între cele două ţări. Ministerul comerţului a cerut atunci ca o „strategie pentru metale rare“ să fie inclusă într-un proiect de cheltuieli realizat de guvern, scrie Financial Times. Partidul de guvernământ a propus chiar folosirea avantajului yenului puternic pentru a cumpăra mai mulţi furnizori. Zece ani mai târziu, în martie 2020, sub şocul pandemiei de COVID-19 pornită din China, Tokyo a dat un impuls nou eforturilor de a reduce dependenţa ţării de economia chineză. Astfel, Consiliul Investiţiilor pentru Viitor, o instituţie de stat, a anunţat că analizează posibilităţi de a promova creşterea producţiei industriale interne în condiţiile în care multe companii din sector, precum constructorii auto, sunt încă puternic dependente de componente fabricate în China. Consiliul îşi asuma misiunea de a încuraja producătorii să-şi mute o parte din fabricile de piese cu valoare ridicată în Japonia. În august, guvernul nipon a accelerat eforturile de a creşte rezervele de metale rare şi a anunţat că va ajuta companiile japoneze să obţină participaţii la mine din străinătate şi să dezvolte capacitate de procesare a materiilor prime necesare industriei auto viitoare, echipamente de comunicaţii şi tehnologii de vârf. Tokyo se teme că din nou Beijingul va folosi exporturile ca instrument de forţă în negocieri, dar şi de pericolele pe care le crează pentru industria sa dependentă de importuri situaţii precum pandemia de COVID-19.
Guvernul a lansat recent un program de subvenţii pentru încurajarea companiilor să-şi mute fabricile din China în Japonia sau în alte ţări din regiune. O strategie pentru convingerea companiilor să transfere producţia din China acasă are şi Coreea de Sud, care se luptă cu creşterea şomajului şi cu scădere economică, potrivit FT.
Luna aceasta, Comisia Europeană, puterea executivă a Uniunii Europene, a lansat un plan pentru diminuarea dependenţei de furnizorii chinezi de metale rare, baterii de litiu şi componente pentru celule solare în condiţiile în care Europa încearcă
să-şi construiască o economie verde fără prea mult „ajutor“ din partea Chinei, un concurent puternic mai ales în industria maşinilor electrice. CE mizează pe faptul că tranziţia spre electromobilitate şi energie regenerabilă va duce la creşterea cererii pentru metale rare. Litiul apare pentru prima dată pe lista critică. „Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe alte state, în cazul metalelor rare pe o singură ţară“, a declarat comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton, el vorbind şi despre diversificarea furnizorilor şi despre UE dezvoltându-şi propria capacitate de extracţie, procesare, reciclare, rafinare şi separare a metalelor rare. Strategia nu este îndreptată neapărat contra Chinei deoarece UE este dependentă şi de alte state, cum ar fi Turcia, Congo şi Africa de Sud. Însă analizele CE identifică China drept un factor de risc uriaş, această ţară având un rol de semimonopol în mai multe sectoare ale energiei verzi şi electromobilităţii, notează Australian Financial Review. Întreruperea lanţurilor de aprovizionare din China din cauza pandemiei a amplificat îngrijorările europenilor.
Între timp, guvernul Germaniei a anunţat lansarea unei strategii pentru regiunea Pacific-Oceanul Indian. The Diplomat scrie că acest lucru reflectă tendinţa Europei de a se îndepărta de China. Astfel, Germania devine a doua ţară europeană, după Franţa, care adoptă formal un plan de acţiune pentru acea regiune. Strategia a fost proiectată pentru a permite Germaniei „să contribuie activ la formarea ordinii internaţionale în regiunea Indo-Pacific“. Acolo, a explicat ministrul de externe Heiko Maas, „va fi decisă forma ordinii bazate pe reguli internaţionale a viitorului. Vrem să ajutăm la formarea acestei ordini, astfel încât baza să fie regulile şi cooperarea internaţională, nu legea celui mai puternic“.
Strategia priveşte securitatea maritimă, drepturile omului şi diversificarea parteneriatelor economice ale Germaniei în aşa fel încât această economie şi partenerii ei regionali să „evite depedenţele unilaterale“. Unii observatori au arătat că Germania nu va întrerupe legăturile de afaceri cu China, însă strategia pentru acea regiune îndepărtată este o mutare făcută cu ochii spre viitor, pentru asigurarea unor rute comerciale pentru cazul în care China va deveni mai agresivă. Problema dependenţei Germaniei de China este prezentă în dezbateri de câţiva ani. În 2018, principalul grup de lobby al industriei germane, BDI, a atras atenţia că business-ul german trebuie să-şi reducă dependenţa de piaţa chineză, argumentând că mult promisa deschidere a acestei pieţe este puţin probabil să se întâmple şi că întărirea controlului Partidului Comunist în economie şi societate este îngrijorătoare, scrie Reuters. China este deosebit de importantă pentru Germania, o economie exportatoare, în condiţiile în care constructorii auto Volkswagen, Daimler şi BMW îşi obţin o treime din profituri acolo. În iunie, când statele europene îşi accelerau planurile de retragere a măsurilor de lockdown, preşedintele Franţei Emmanuel Macron a declarat că pandemia a expus „deficienţele“ dependenţei Franţei şi Europei de lanţurile de aprovizionare globale pe care se bazează industrii precum cea auto, farma şi de tehnologie. „Singurul răspuns este să construim un model economic nou, mai puternic, care să ofere mai mult de lucru şi să producă mai mult astfel încât să nu ne mai bazăm pe alţii“, a spus Macron. El s-a referit în principal la dependenţa de China şi de SUA.
Din America, cu alegerile apropiindu-se, preşedintele Donald Trump a deschis din nou discuţia despre separarea economiei SUA de cea a Chinei, spre binele americanilor. „Decuplare este un cuvânt interesant“, a spus Trump. „Pierdem miliarde de dolari şi dacă n-am face afaceri cu chinezii nu am pierde aceste miliarde. Se numeşte decuplare şi te pune pe gânduri.“ De asemenea, Trump a promis că administraţia sa va interzice încheierea de contracte federale cu companii care produc în China direct sau indirect. „Vom face din America superputerea industrială a lumii şi vom pune capăt dependenţei noastre de China definitiv. Fie că vorbim de decuplare, fie de tarifele masive pe care le practicăm acum, vom pune capăt dependenţei de China deoarece nu ne putem baza pe ei“, a declarat cel mai puternic politician al lumii. Spre deosebire de Trump, germanul Heiko Maas a afirmat că decuplarea UE de China nu este în interesul europenilor. El a spus acest lucru cu ocazia unei vizite recente primite din partea omologului chinez Wang Yi.
