La 1.300 de kilometri de protestele de la Minsk, care au captivat atenţia lumii şi a Europei, UE are propria problemă de sănătate a democraţiei: Bulgaria, un stat cu nici şapte milioane de locuitori în care demonstraţiile antiguvernamentale şi anticorupţie continuă neabătute de două luni.
Pe hârtie, Bulgaria poate fi un model de disciplină fiscală. Datoriile suverane sunt estimate la 24% din PIB anul acesta (de către agenţia de rating Fitch), sub pragul tolerat de UE, un rating de ţară bun, monedă stabilă, leva fiind ancorată de euro, şi rate ale şomajului chiar şi în criză la care ţări precum Franţa, Italia şi Spania nici nu ar îndrăzni să viseze în vremurile bune. Mai mult, Bulgaria merge hotărât spre intrarea în zona euro. Pe de altă parte, 34% dintre pensionari sunt expuşi la riscul sărăciei, potrivit datelor Eurostat (date pentru 2019, cele mai recente) - printre cele mai ridicate rate din UE, pe primele locuri fiind statele baltice. Spre comparaţie, media Uniunii este pe undeva pe la 15%.
De asemenea, 34% dintre copii sunt ameninţaţi de riscul sărăciei şi excluziunii sociale. Bulgaria are cea mai mare economie gri din UE, aceasta fiind echivalentă cu 30% din PIB, cu toate că impozitele pe profitul companiilor sunt printre cele mai mici. Şi, deşi are un sector IT în plină ascensiune, acesta este concentrat în jurul capitalei Sofia.
Rezultatul este că această ţară se clasează pe ultimul loc în UE la performanţă digitală, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. De vină ar fi lipsa de strategie a guvernului. Dezvoltarea Sofiei expune o altă dramă: Bulgaria este una dintre ţările cu cel mai rapid ritm al depopulării din lume. Nu doar satele sunt părăsite, ci oraşe întregi subdezvoltate mor lent pentru că îşi pierd locuitorii.
Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) a realizat la începutul anului un reportaj pe această temă în Vidin, constatând că acesta „este prins într-o spirală a morţii în care stagnarea economică şi declinul demografic sunt probleme care se hrănesc una pe alta“. Oamenii pleacă din regiune în căutarea prosperităţii, iar prosperitatea ocoleşte regiunea pentru că atât de mulţi oameni au plecat. „Vidin este punctul zero al colapsului economic“ mondial. Venitul per capita în regiune este de 3.640 de euro, la jumătate din media din Bulgaria, iar rata şomajului se situa înainte de criză la 13,5%, de trei ori media din ţară. BIRN avertizează că aceste cifre nu pot fi considerate exacte deoarece mulţi oameni lucrează fără contract, alimentând o economie gri de proporţii considerabile. De asemenea, mulţi locuitori muncesc în străinătate, dar pe hârtie figurează ca trăind acolo.
În nord-vest, aproape jumătate din copii cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani au unul sau ambii părinţi la muncă în străinătate, potrivit datelor Unicef. La nivelul ţării, media este de 23%.
În aceste zile, Bulgaria trece prin cea mai severă criză politică din ultimii ani, în condiţiile în care de două luni zeci de mii de persoane ies să protesteze pe străzile Sofiei şi ale altor oraşe, cerând demisia guvernului şi a procurorului şef Ivan Geşev, pe care-l acuză de corupţie şi că protejează politicieni şi oameni de afaceri controversaţi, notează IntelliNews. La începutul acestei luni, protestele au devenit violente.
Până recent, premierul Boiko Borisov, fost bodyguard şi fost primar al Sofiei, a reuşit să supravieţuiască furtunilor politice deşi conduce guvernul de circa un deceniu şi a fost pus în ipostaze mai mult decât compromiţătoare, spre exemplu fiind surprins blestemându-şi adversarii politici sau fotografiat dormind cu un pistol sub pernă.
Protestele contra guvernului şi contra corupţiei au început după ce un fost ministru al justiţiei, Hristo Ivanov, şi alte două persoane au debarcat pe o plajă din apropierea portului Burgas şi au încercat să instaleze acolo un steag al Bulgariei. Plaja, care ar fi trebuit să fie deschisă publicului, este în apropierea unei uriaşe vile a unui fost politician, Ahmed Dogan, lider al partidului minorităţii turce DPS, implicat în tot felul de afaceri dubioase. Cei trei oameni au fost alungaţi de ofiţeri ai serviciilor de securitate naţională, adică de oameni angajaţi de stat dar care-l protejau pe fostul politician. „Cascadoria“ lui Ivanov a avut scopul de a demonstra cât de dependent este guvernul de un alt politician, Delyan Peevski, şi el membru al DPS, dar care deţine un imperiu media. Peevski este criticat că s-a folosit de statutul de „făcător de regi“ în parlament al partidului pentru a deveni un jucător important în economie, ajungând să deţină mai multe companii de construcţii şi 80% din media printată, scrie The Guardian.
Protestatarii au un aliat de calibru mare, preşedintele ţării Rumen Radev, al cărui birou a fost percheziţionat la ordinul procurorului Geşev de oameni înarmaţi până în dinţi. Mai recent, protestatarii au fost incitaţi de veşti că omul de afaceri Marian Kolev a ajuns subiectul unor anchete ale autorităţilor fiscale, poliţiei economice şi autorităţilor de supraveghere a pieţei sub ghidajul direct al procuraturii după ce a criticat violenţele poliţiei asupra participanţilor la proteste.
Ca răspuns, mii de demonstranţi au cumpărat jucării din magazinele deţinute de Kolev. Geşev este cunoscut din vremurile când era doar investigator, dar unul care se opunea separaţiei puterilor în stat. El a fost numit procuror şef anul trecut, fiind un aliat al premierului. „Corupţia este evidentă peste tot“, explică pentru Financial Times Elena Kasabova, participant la proteste. Tânăra are un loc de muncă sigur şi un salariu bun, însă nu este mulţumită de ce se întâmplă în societatea bulgară. „Ca plătitor de taxe, nu văd de ce să fie nevoie de donaţii pentru finanţarea construcţiei unui spital pentru copii şi pentru achiziţiile de aparate medicale în timp ce poliţia, parlamentarii şi miniştrii au cele mai scumpe maşini, cumpărate cu bani de la bugetul de stat.“ Centrul pentru Studiul Democraţiei, un think-tank din Sofia, a găsit, făcând un sondaj printre oamenii de afaceri locali, că cel puţin 35% din contractele de achiziţii publice implică acte de corupţie.
„Oamenii îşi pierd răbdarea cu acest sistem. Cu taxe mari şi corupţie peste tot este greu să faci ceva, oricare ar fi sectorul în care decizi să lucrezi“, spune Petar Nedevski, proprietarul unei afaceri de turism din Sofia. Între timp, Bulgaria îşi continuă drumul spre zona euro şi spre revenirea din criza cauzată de pandemia de COVID-19. Agenţia de rating Fitch a confirmat calificativul datoriei suverane la „BBB“, cu perspectivă stabilă pentru a reflecta rezistenţa economiei la pandemie mulţumită prudenţei fiscale, rezervelor mari de active în monedă străină şi perspectivelor primirii unor fonduri europene semnificative. De asemenea, analişii de la ING au remarcat că, deşi a scăzut cu aproape 10% în trimestrul doi, economia bulgară se descurcă în actuala criză mai bine decât cele mai multe economii europene. Iar guvernul a decis majorarea cu 33% a indemnizaţiei minime de şomaj, de la 9 leva (4,6 euro) pe zi la 12 leva (6,13 euro).
