Aventura Bulgariei la preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene din ianuarie până în iunie 2018 n-a fost nici dezastrul pe care-l preziceau până aproape de dorinţă unii, nici lovitura de PR la care spera Sofia.
Bulgaria n-a reuşit să-şi promoveze agenda de extindere a UE în Balcani, dar eşecul nu i se poate imputa. I s-au opus puteri mai mari, cum ar fi Franţa şi Olanda. Situaţia la nivel general din Europa i-a creat şanse minime de reuşită. Brexitul şi criza refugiaţilor au adus foarte multă reticenţă, scrie pentru EUobserver Nicolas Tenzer, preşedintele Centrului pentru Studii şi Cercetare pentru Decizii Politice (Cerap) din Paris.
Sofia a evitat o catastrofă la preşedinţia UE, dar acest lucru cu greu poate fi descris ca un pas înainte pentru şi spre Europa. Deşi, încurajată de imaginea de elev disciplinat fiscal, cochetează cu ideea de a adopta euro, Bulgaria se îndreaptă spre o catastrofă la nivel social şi poate şi economic.
Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE şi naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Inegalităţile sunt vizibile cu ochiul liber. Investiţiile străine se prăbuşesc. Corupţia persistă. PIB-ul ţării creşte, însă toate aceste probleme fac ca economia să fie foarte vulnerabilă la şocuri.
Investiţiile străine directe (ISD) s-au situat în primele opt luni la 230,5 milioane de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, potrivit statisticii băncii centrale. În aceeaşi perioadă a anului trecut, ISD-urile au fost de 812 milioane euro, scrie Sofia Globe. Aceasta înseamnă o scădere de peste 71%.
În august, preşedintele executiv al Asociaţiei Industriale Bulgare Radosvet Radev avertiza că „colapsul investiţiilor străine este total“. O analiză a asociaţiei arată că valoarea totală a investiţiilor din Bulgaria în perioada 2007-2017 a fost constantă, însă ponderea investiţiilor bulgarilor a crescut dramatic, în timp ce ponderea ISD-urilor s-a prăbuşit. În 2007, ISD-urile ca parte din PIB reprezentau 28%. În 2017, nivelul a fost de doar 2%.
„Am atins un nivel la care remiterile care vin de la bulgarii care locuiesc în străinătate depăşesc investiţiile străine“, a spus Radev. Printre motivele menţionate de lobbyist pentru colaps sunt pierderea avantajelor comparative ale mediului de afaceri bulgar şi deteriorarea imaginii ţării din cauza felului în care sunt percepute problemele din justiţie şi administraţie. De asemenea, un rol negativ îl are şi corupţia.
„Dacă îţi dezvolţi afacerea, vrei să fii sigur că nimeni nu va veni să ţi-o fure“, a spus un reprezentant al asociaţiei, făcâd referire la faptul că justiţia nu asigură protejarea drepturilor de proprietate privată.
August, când industriaşii au ieşit la rampă şi a devenit clar că investiţiile străine se prăbuşesc, a fost o lună dificilă pentru guvernul bulgar. Atunci, 200.000 de bulgari şi-au pierdut peste noapte asigurările auto obligatorii după ce compania de asigurări cipriotă Olimpic a dat faliment. Site-ul Registrului Comercial a stat offline câteva zile, iar un accident rutier mortal a dus la remanierea a trei ministere în contextul presiunilor societăţii pentru alegeri anticipate. Săptămâna trecută, mii de cetăţeni au ieşit în stradă să protesteze contra scumpirii carburanţilor şi creşterii taxelor pentru autovehicule. Protestatarii au blocat drumuri principale, incusiv unul care duce spre Grecia. Scumpirile şi creşterile de taxe sunt probleme delicate în Bulgaria. Ţara are cel mai mic salariu mediu din UE, de circa 575 de euro pe lună, cel mai mic salariu minim, de 260 de euro, şi cea mai mică pensie medie, de 190 de euro, scrie The Irish Times, care a realizat un reportaj cuprinzător despre viaţa în Bulgaria.
Un studiu al ONU a găsit că Bulgaria este naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Populaţia actuală, de 7 milioane de locuitori, este aşteptată să scadă la 5,4 milioane de locuitori în 2050 şi la 3,9 milioane până la sfârşitul secolului. Bulgaria a pierdut deja aproape două milioane de oameni faţă de vârful de aproape 9 milioane atins în 1989. Bulgaria are cea mai mare rată a mortalităţii din UE şi una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii. În acest context, sutele de mii de muncitori plecaţi să muncească sau să locuiască în străinătate lasă ţara cu o populaţie îmbătrânită, cu o forţă de muncă în scădere şi slab calificată şi cu o finanţare deficitară a sănătăţii şi pensiilor.
Inegalităţile sunt vizibile pe stradă. „Trăiesc în Berlin şi n-am văzut niciodată un Maybach acolo. În Sofia am văzut deja trei“, comentează Daniel Kaddik, director al Friedrich Naumann Foundation. Lipsurile hrănesc corupţia. Parlamentul European estimează costurile corupţiei la echivalentul a 15% din PIB în fiecare an. Faptele de corupţie sunt prezente la fiecare nivel al adminsitraţiei, de la şcoli şi sistemul birocratic la licitaţii publice trucate şi contracte opace.
La rândul ei, sărăcia hrăneşte economia gri, estimată de Fondul Monetar Internaţional la echivalentul a 30% din PIB, cea mai mare cotă din UE. Rezultatul este un cerc paralizant de evaziune fiscală şi fugă a capitalului, venituri bugetare mici, servicii substandard pentru public şi un sentiment apăsător de nedreptate şi neîncredere în instituţiile statului. Sentimentul este amplificat de faptul că în Bulgaria nu mai există media independentă.
Peste 40% din bulgari sunt ameninţaţi de riscul sărăciei şi excluziunii sociale, boala pe care apartenenţa la UE ar fi trebuit s-o vindece.
Corupţia şi sărăcia creează riscul excluziunii şi la nivel internaţional. O analiză a European Council on Foreign Policy arată că Bulgaria nu numai că este un partener nedorit în UE, ci şi că cooperează doar cu România şi că nu participă la niciun grup informal de ţări cu interese comune, scrie Novinite.
