Deşi Draghi a fost mai porumbel ca oricând, un murmur se auzea dinspre pieţe: totul se va întâmpla la toamnă. Aşa descrie un observator atmosfera de la conferinţa de presă ţinută de preşedintele Băncii Centrale Europene după ce instituţia a anunţat că menţine dobânzile la cele mai scăzute niveluri din istorie şi că nu îşi modifică programul de achiziţii de active.
Acest program de achiziţii de active, acţiuni şi mai ales obligaţiuni, a fost folosit de BCE pentru a lupta cu deflaţia şi acum pentru a energiza inflaţia şi pentru a menţine solidă creşterea economică din zona euro.
„Trăim în sfârşit o revenire robustă în care trebuie să aşteptăm doar ca salariile şi preţurile să intre şi ele pe aceeaşi traiectorie“, a declarat Draghi. „Trebuie să fim persistenţi, răbdători şi prudenţi pentru că încă nu am ajuns acolo.“
Înaintea şedinţei de politică monetară de ieri, toată lumea discuta despre momentul când BCE va trebui să înceapă să-şi retragă programul de achiziţii de active, în prezent de 60 de miliarde de euro pe lună. Oficial, programul se va încheia în decembrie.
BCE aplică o rată de dobândă la depozite de -0,4% pentru bănci şi o dobândă de politică monetară de 0%. Draghi a indicat că el şi colegii săi au amânat până la toamnă orice discuţie despre o posibilă retragere, scrie Bloomberg.
Economiştii prezic că prima decizie oficială despre viitorul politicii monetare va fi anunţată după şedinţa din 7 septembrie.
Întrebat de un reporter dacă data de 7 septembrie „se pune ca a fi la toamnă“, Draghi a râs, apoi a dat un răspuns evaziv. „Exact din această cauză ne-am ţinut planurile vagi şi doar am convenit să discutăm despre quantitative easing la toamnă“, a spus şeful băncii centrale a zonei euro.
La conferinţă, Draghi a explicat că actuala expansiune economică aduce încredere că inflaţia va urca spre nivelurile avute ca ţintă de BCE. „Este încă nevoie de un grad substanţial de acomodare monetară pentru a se acumula presiunile inflaţiei de bază.“ Aceasta înseamnă că BCE încă nu este pregătită să apese pedala de acceleraţie a achiziţiilor de active.
Comentariile preşedintelui BCE vin după ceea ce pare o schimbare de poziţie observată în urmă cu trei săptămâni, în discursul de la Sintra, când Draghi a spus că forţe reflaţioniste reînnoite ar putea asigura spaţiu de manevră pentru „ajustarea parametrilor“ actualului stimul, ţinând în acelaşi timp gradul de acomodare neschimbat.
Draghi a sugerat că mesajul de la Sintra a primit interpretări exagerate. „S-au spus prea multe pe marginea cuvântului reflaţie“, a explicat bancherul, făcând clar faptul că nu vede schimbări majore în tendinţele inflaţiei. Potrivit celor mai recente prognoze ale BCE, inflaţia medie din zona euro va fi de 1,6% în 2019, ţinta fiind de puţin sub 2%. Întrebat la conferinţa de ieri dacă BCE n-ar trebui cumva să regândească această ţintă, având în vedere că pare imposibil de atins, Draghi a spus că cele mai multe dintre băncile centrale importante ţintesc o inflaţie de 2%. Circa şase milioane de locuri de muncă au fost create de când a fost lansat programul de stimulare, ceea ce arată succesul acestuia, şi-a apărat Draghi politicile. El a precizat că BCE şi-a demonstrat întotdeauna flexibilitatea în implementarea politicii. Înăsprirea politicii prea devreme ar pune în pericol revenirea economică.
În ceea ce priveşte perspectivele economice, Draghi a spus că riscurile pentru creştere sunt echilibrate şi a avertizat că actuala creştere nu s-a tradus în „dinamici de inflaţie mai puternice“ în condiţiile în care inflaţia de bază este frânată de preţurile mici ale energiei.
Pe partea pozitivă, a explicat Draghi, revenirea de la nivel global ar trebui să sprijine comerţul şi să impulsioneze exporturile zonei euro.
