Bolile cronice vor marca activitatea din spitale în viitor, crede medicul Kenneth Alexander, care lucrează într-un spital de copii din Florida şi este profesor la universitatea de medicină din acelaşi stat din America, ţara de unde deseori se dă „ora exactă” în medicină şi farma. El a venit în România pentru a le vorbi medicilor şi rezidenţilor din Bucureşti şi Cluj despre ce pot face pentru a creşte nivelul de vaccinare, bolile cauzate de infecţii fiind una dintre ariile sale de specializare. Într-o discuţie cu Business Magazin, medicul de peste Ocean vorbeşte despre ce va influenţa lumea medicală în viitor, cum pot învăţa medicii să comunice pe înţelesul pacienţilor. Avem vaccinuri, medicamente pentru infecţiile pe care nu le putem evita. Ce putem evita este să ne creăm singuri bolile cronice, spune specialistul.
„Dacă ne uităm la bolile din trecut, vedem că erau mai ales acute, legate de infecţii. Acum, ne îndreptăm spre o perioadă a bolilor cronice, care sunt consecinţa obezităţii, a diabetului. Este o vorbă că bolile infecţioase vin spre tine, dar pe cele cronice le creezi tu. Se lucrează la vaccinuri împotriva cancerului de prostată, de plămâni. În acest timp, oamenii pot să adopte un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, să mănânce mai puţine grăsimi. Iar prin aceste lucruri pot să îşi îmbunătăţească speranţa de viaţă substanţial”, crede dr. Kenneth Alexander. El este şeful diviziei de boli infecţioase din cadrul Nemours Children’s Hospital, Florida, şi totodată profesor la Universitatea de Medicină din Orlando, Florida. A fost atras de medicină încă de când era copil, tatăl său fiind medic veterinar. „Pe măsură ce societatea devine mai bogată, cred că vom vedea din ce în ce mai multe boli cronice, ceea ce va costa sistemul de sănătate mai mult. Cred că sistemul medical câştigător va fi cel care va închiria cele mai multe paturi de spital către Amazon ca spaţii de depozitare. Altfel spus, vom avea paturi de spital libere şi vom ajuta oamenii în propriile case, şcoli, locuri de muncă, ceea ce va fi mult mai eficient financiar”, a mai spus specialistul. El are pregătire de chimist şi de medic, făcând inclusiv un doctorat. În zona de cercetare a mers spre bolile infecţioase, iar apoi s-a specializat în cele care afectează copiii. A lucrat inclusiv cu dr. Sam Katz, unul dintre inventatorii vaccinului antirujeolă, pe care îl consideră de altfel mentor. Aşa a ajuns să se ocupe mai mult de zona de comunicare medicală, un spaţiu puţin abordat de medici. Iar prima nevoie de comunicare a venit în 2006, odată cu aprobarea vaccinului anti-HPV în SUA. „Am observat că, deşi vaccinul făcea bine, oamenii nu îşi vaccinau copiii. Mi-am dat seama că profesioniştii medicali comunicau în forma greşită. În cazul vaccinului anti-HPV, provocarea a fost că oamenii tind să creadă că acest virus este unul cu transmitere sexuală şi pierd din vedere că vorbim de fapt despre prevenţia cancerului. Circa 5% din toate cancerele din lume sunt cauzate de HPV. Avem în mână posibilitatea de a preveni aceste boli. Cancerul cervical este al doilea ucigaş pentru femei în multe părţi ale lumii. În Brazilia, de exemplu, este pe primul loc”, spune dr. Kenneth Alexander.
Cifrele arată nevoia
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
