Gheaţa polară se topeşte, dar competiţia pentru Nord abia începe. Rusia are cea mai mare flotă de spărgătoare de gheaţă, iar SUA, Canada şi China îşi grăbesc propriile programe. În joc nu sunt doar rute maritime noi, ci şi resursele care pot rescrie echilibrul de putere global.
În februarie 1985, spărgătorul de gheaţă sovietic Moscova şi-a croit un culoar de peste 20 km prin gheţurile polare pentru a salva câteva mii de balene prinse în pustiul alb din Orientul Îndepărtat. Când a intrat în dotarea flotei URSS, în 1959, Moscova era cel mai mare şi mai puternic spărgător de gheaţă cu propulsie nonnucleară din lume. Şi a rămas cel mai celebru vapor de acest gen din istorie. În prezent, povestea Moscovei este folosită intens de propaganda rusă, şi nu întâmplător. Rusia are cele mai multe, mai mari şi mai puternice spărgătoare de gheaţă din lume.
Mulţi spun că în Arctica se va duce următorul război între marile puteri. Ceea ce nu spune propaganda românească este că Moscova a fost construită în Finlanda. Luna trecută, la un şantier naval finlandez, muncitorii au tăiat prima placă de oţel pentru un nou vapor spărgător de gheaţă. În următorii trei ani, aproximativ 10.000 de tone de metal vor intra în coca navei înainte ca aceasta să fie transportată peste ocean până la Quebec pentru finalizare, scrie Bloomberg. CCGS Arpatuuq, aşteptată să fie lansată la apă în 2030, va fi primul spărgător de gheaţă greu construit - cel puţin parţial - în Canada în mai bine de o jumătate de secol. Nava, în valoare de 3,3 miliarde de dolari, va avea 139 de metri lungime, va fi dotată cu un heliport, un hangar şi spaţiu pentru 100 de membri ai echipajului. Deschizăturile pentru scufundări situate la mijlocul navei vor oferi acces direct la Oceanul Arctic paentru cercetare polară şi, eventual, supraveghere militară. Un al doilea spărgător de gheaţă greu, CCGS Imnaryuaq (ambele fiind numite după locuri inuite), este deja în construcţie la şantierele navale Seaspan din Vancouver. Canada are în serviciu în prezent un singur spărgător de gheaţă greu, iar acesta este într-o stare proastă. În total, guvernul a finanţat achiziţionarea a 25 de noi spărgătoare de gheaţă, dublând flota actuală. Dezvoltarea a devenit urgentă anul acesta. Relaţiile dintre Canada şi vecinul său s-au deteriorat după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu taxe vamale mari şi a insistat că ţara ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA. Acest lucru l-a determinat pe prim-ministrul Mark Carney să anunţe cheltuieli suplimentare cu apărarea cu 9 miliarde de dolari, subliniind capacitatea de a patrula şi apăra teritoriul arctic ca fiind crucială pentru suveranitatea Canadei. Trump are propriile ambiţii pentru flota americană de spărgătoare de gheaţă, iar acestea nu sunt modeste. La flota actuală a SUA de vapoare el doreşte să adauge 48. În bugetul adoptat anul acesta au fost alocate 8,6 miliarde de dolari pentru început. Este suficient pentru a finanţa construcţia a 17 nave, potrivit Gărzii de Coastă a SUA. Dezgheţul Polului Nord din cauza schimbărilor climatice a stârnit o competiţie globală pentru a crea noi rute de transport maritim, anterior nenavigabile, şi pentru a accesa câmpuri de petrol şi gaze şi depozite de minerale până acum câteva decenii greu accesibile. De asemenea, marea topire a gheţii deschide pentru activităţi militare zone anterior acoperite de gheaţă. Rusia este liderul mondial incontestabil al nordului, cu 47 de spărgătoare de gheaţă în serviciu, apreciază Mihail Grigoriev, directorul firmei de consultanţă Gecon, cu sediul la Moscova. Aceste nave sunt echivalente cu ceea ce Canada şi SUA clasifică drept spărgătoare de gheaţă grele sau medii. Alte 15 nave ruseşti sunt în construcţie, a spus Grigoriev, fiind semnat un contract pentru încă una.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru
