Polonia a ajuns la un acord cu Comisia Europeană cu privire latransferurile către fondurile de pensii private după ce oficialiide la Bruxelles s-au speriat de reacţia dură a autorităţilorungare, care au decis să forţeze populaţia să îşi mute pensiile dela privat înapoi la stat.
Această decizie a venit în contextul în care statele membre aleUE din Europa Centrală şi de Est care şi-au reformat sistemele depensii au început să caute diferite soluţii pentru a-şi modificasistemele de pensii private, astfel încât acestea să nu mai atârnegreu la deficit, scrie Bloomberg.
Ungaria, ţara care a luat cele mai dure măsuri, a fost nevoităsă "naţionalizeze mascat" sistemul de pensii private obligatorii,după ce Uniunea Europeană a refuzat în toamnă să renunţe la a mailua în considerare fondurile de la buget redirecţionate cătrepensiile private atunci când calculează deficitul.
Autorităţile de la Budapesta au constrâns populaţia să seîntoarcă în sistemul de pensii al statului, în consecinţă cei carear fi rămas clienţi ai fondurilor private şi-ar fi pierdut 70% dincontribuţiile la stat. Mişcarea i-a permis executivului maghiar săbeneficieze de reîntoarcerea în conturile statului a 10 miliarde deeuro.
"Decizia Ungariei a fost un semnal de alarmă. Comisia Europeană,probabil, a realizat că regulamentele actuale, care suntdescurajatoare pentru cei care şi-au reformat sistemele de pensii,sunt şi mai descurajatoare pentru acele state care nu au aplicatreforma până acum", crede Marcin Mrowiec, economistul-şef al BankPekao.
Moment critic
Oficialii de la Bruxelles au respins în această vară propunereavenită din partea a nouă state ale UE, printre care şi România,care pledau pentru calcularea nivelului datoriilor şi aldeficitelor fără a fi luate în considerate costurile pe care acestestate le suportă pentru a susţine fondurile private de pensii.Majoritatea acestor state se află acum în pericol de a depăşilimitele maxime de deficit impuse de Bruxelles, riscând penalizăridin partea UE. Majoritatea statelor UE au sisteme de pensiinereformate, însă tendinţele demografice evidenţiază că persoaneleactive vor fi nevoite să susţină din ce în ce mai mulţi pensionari.
"Ne apropiem de un moment critic, cei născuţi în perioadababy-boom (de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial pânăîn anii '70 - n. red.) se apropie de vârsta pensionării, iarpopulaţia aptă de muncă din Europa va începe să scadă începând cu2012", notează un raport al Comisiei Europene.
Polonia era în pericol să fie sancţionată deUE
Ministrul economiei din Polonia Waldemar Pawlak a propussuspendarea plăţilor către fondurile private de pensii, pentru aîmpiedica datoria publică să depăşească 55% din PIB, moment în careconstituţia ţării cerea aplicarea unui set de măsuri deausteritate. Autorităţile de la Varşovia se aşteaptă ca datoriapublică să atingă un nivel de 53-54% din PIB până la finalulanului, în timp ce deficitul bugetar este evaluat la aproape 8%, încondiţiile în care regulamentele UE impun o limită de 3% din PIBpentru deficit şi un nivel maxim de 60% al datoriei publice. Înultimii 11 ani, autorităţile de la Varşovia au redirecţionat peste52 de miliarde de euro către fondurile private de pensii, aproape otreime din datoria publică a Poloniei.
Ministrul de finanţe Jacek Rostowski estimează că datoriapublică s-ar reduce până la 40% din PIB dacă economia ar fi scutităde presiunea transferurilor către fondurile private de pensii.
"Este un pretext al guvernului pentru a redefini datoria publicăfără a irita pieţele. Costurile mai mici cu pensiile ar daposibilitatea adoptării euro, deşi nimeni în Polonia nu ia înconsiderare aşa ceva acum", crede Piotr Kalisz, economistul-şef alBank Handlowy, subsidiară a Citigroup.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
