Business Internaţional

Când o ţară este dependentă de o singură companie: dificultăţile Nokia sunt resimţite dureros de întreaga Finlandă

Când o ţară este dependentă de o singură companie: dificultăţile Nokia sunt resimţite dureros de întreaga Finlandă

Nokia a fost o binecuvântare pentru economia Finlandei în anii de glorie, dar acum, când compania are probleme nici economia nu merge

Autor: Bogdan Cojocaru

09.06.2011, 23:35 4702

Nokia a devenit în prima parte a anilor 1990 unul dintre cei maimari producători de telefoane mobile din lume, ceea ce a scosFinlanda din ob­s­curitatea Războiului Rece, a transformat sta­tulnordic într-un centru european al teh­no­lo­giei şi a ajutat latriplarea economiei fin­lan­de­ze între 1993 şi 2008, scrie TheWall Street Jour­nal.

Acum, Finlanda resimte durerile Nokia. Recent, compania aavertizat că sunt şanse mari ca divizia de telefoane mobile să nuînregistreze profit în actualul trimestru, acesta fiind cel mairecent anunţ dintr-o serie care subliniază slăbiciunile companiei,a cărei poziţie pe piaţa smartphone-urilor se erodează rapid.

Nokia a fost prinsă pe picior greşit în 2007 când iPhone-urilecreate de Apple au redefinit telefoanele mobile ca gadget-uriasemănătoare computerelor personale, cu display-uri tactile şiprograme avansate. De atunci, compania finlandeză, în continuarecel mai mare producător de telefoane mobile în funcţie de volumullivrat, şi-a pierdut 75% din valoarea de piaţă, în condiţiile încare se chinuie să ţină pasul cu Apple şi Google, producătorulsistemului de operare Android, poate un rival mult maipericulos.

Pentru Finlanda, problema este că Nokia a pătruns în aproapetoate sectoarele economiei. Compania rămâne, de departe, cea maimare companie locală, contribuind cu 14% la exporturi şi cu 1,6% laProdusul Intern Brut în 2009, faţă de 4% în 2000.

În Finlanda, "Nokia a fost şi este un jucător excepţional demare - o raţă grasă într-un iaz mic -, iar această situaţie poatefi ca un cuţit cu două tăişuri", a afirmat Risto Siilasmaa, membruîn board-ul companiei.

Ghinionul Nokia nu poate fi comparat cu apocalipsa economicăprovocată în Islanda de colapsul sistemului bancar, dar suferinţeleproducătorului de telefoane sunt resimţite adânc: exporturile deservicii ale Finlandei s-au redus cu 7% anul trecut. În 2009,taxele plătite de Nokia au scăzut la 100 de milioane de euro, sumămică dacă este comparată cu cea de 1,3 miliarde de euro plătită în2007.

Prin urmare, oraşele finlandeze va trebui să se adapteze. ÎnSalo, la 95 de kilometri nord de sediul central al Nokia, oficialiispun că au fost nevoiţi să renunţe la anumite servicii din sănătateşi programe recreaţionale.

În faţa agoniei celui mai mare angajator privat finlandez, cu20.000 de angajaţi anul trecut, guvernul încearcă cu disperare săiniţieze noi proiecte tehnologice, dar lipsa de finanţare şiaversiunea tipică a finlandezilor pentru risc au frânat o parte dineforturi. Nokia, înfiinţată în 1865 ca producător de hârtie, şi-aextins operaţiunile la cauciuc şi apoi la cabluri electrice,fundaţia operaţiunilor cu telefoane mobile.

Colapsul în 1991 al Uniunii Sovietice, prin­ci­palulpartener comercial al Finlandei, a îm­pins statul nordic într-orecesiune severă. Un an mai târziu, actualul preşedinte al Nokia -pe atunci director executiv - Jorma Ollila a decis să orien­tezeoperaţiunile companiei către teleco­mu­nicaţii. Această schimbarestrategică de direcţie a adus companiei dominaţia globală pe piaţatelefoanelor mobile, ceea ce a contribuit la creşterea economieiFinlandei. Cu toate acestea, finlandezii încă mai umblă în cizmeleproduse în trecut de Nokia. Unii finlandezi se plâng că Finlandas-a bazat prea mult timp pe o singură companie de tehnologie,nereuşind să profite de impulsul dat de Nokia pentru a construi oeconomie tehnologică mai diversificată. Deşi Nokia furnizeazămiliarde de dolari anual în Finlanda unor terţi pentru cercetare şidezvoltare, furnizorii finlandezi s-au îndreptat în marea lormajoritate tot către companie, în loc să încerce să pătrundă pealte pieţe.

"Ecosistemul Nokia iese prea mult în evidenţă. Ar trebui săexiste o piaţă pentru ceva diferit", spune Teemu Polo, fost analistsoftware al Nokia. După ce a plecat de la companie, el a începutpropria afacere prin care face aplicaţii pentru platforma Android.Polo subliniază că exemplul lui, de a lucra pentru un rival alNokia, este o raritate în Finlanda.

Mulţi se tem că Nokia, chiar dacă îşi va reveni, se va concentrape America de Nord. Ca o confirmare a acestor temeri, Stephen Elop,CEO al producătorului de telefoane, după preluarea funcţiei întoamna anului trecut a decis că trebuie renunţat la sistemul deoperare produs de Nokia în favoarea platformelor Windows oferite deMicrosoft. Elop este un fost director al companiei americane şiprimul director general străin al Nokia. Strategia lui va duce laeliminarea a 7.000 de locuri de muncă asigurate la nivel global decompania finlandeză.

Nokia ajută la finanţarea a sute de subcontractori de tehnologiefinlandezi, politică despre care Elop spune că este preacosti­sitoare.

"Relaţia dintre Nokia şi finlandezi şi chiar cu Finlanda estefoarte specială şi probabil unică în lume. Credem cu tărie că celmai bun lucru pentru Finlanda este o Nokia sănătoasă", spuneElop.

Finlanda se poate mândri cu o serie de realizări remarcabile îndomeniul tehnologiei, deşi eclipsate de gigantul Nokia, printrecare Rovio Mobile, producătorul jocului pentru smartphone-uri AngryBirds.

Jocul constă în distrugerea unor structuri construite de porciprin catapultarea mai multor modele de păsări cu aspect furios.Aparent, porcii au furat ouăle păsărilor. De la debutul pe iPhoneîn 2009, franciza Angry Birds a acumulat peste 200 de milioane dedownload-uri.

Nokia, exportator de top în România

Nokia este unul dintre cei mai importanţi investitori străinidin România, având o fabrică de asamblare a telefoanelor mobile laJucu, lângă Cluj-Napoca, unde lucrau în 2009 circa 1.670 deangajaţi. Cu afaceri de aproximativ 1,5 mld. euro în 2010, fabricadin Cluj a finlandezilor a contribuit puternic şi la creştereaexporturilor. Compania finlandeză a anunţat recent închiderea unuicentru de cercetare de la Cluj şi concedierea a 120 desoftişti.

AFACERI DE LA ZERO