Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia s-au inflamat marţi după ce poliţia kosovară a descins în forţă cu trupe puternic înarmate în regiuni din nordul ţării dominate de minoritatea sârbă şi a arestat mai multe zeci de persoane, printre care un angajat rus al forţelor ONU, într-o acţiune, spun autorităţile de la Priştina, de stopare a contrabandei.
Serbia, care nu recunoaşte Kosovo ca stat, a reacţionat prompt, punându-şi forţele armate de la graniţă în alertă. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, ministru de informaţii al fostului dictator al Iugoslaviei şi apoi al Serbiei Slobodan Miloşevici, a avertizat că armata este pregătită să-i apere pe sârbi. Ministerul de externe rus s-a grăbit să eticheteze operaţiunea poliţiei kosovare ca fiind „o provocare“. Rusia este aliatul tradiţional al Serbiei şi nici ea nu recunoaşte independenţa Kosovo. Contrabanda între Serbia şi regiunile cu majoritate sârbă din nordul Kosovo este în creştere în condiţiile în care guvernul de la Priştina a implementat în decembrie anul trecut tarife de 100% pe bunurile importate şi produse în Serbia (faţă de nivelul de 10% anterior) după ce a acuzat Belgradul că a blocat eforturile Kosovo de a se alătura reţelei internaţionale de poliţie Interpol, scrie Euronews.
Serbia a avertizat rapid că acţiunea va stopa total comerţul dintre cele două economii. UE a cerut ca decizia să fie retrasă imediat. Ambele tabere sunt parte din zona de comerţ liberă Cefta Balcani. Priştina a impus tarife suplimentare şi asupra importurilor din Bosnia-Herţegovina. Nici această ţară nu recunoaşte independenţa Kosovo. Guvernul kosovar a fost înfuriat de decizia mai multor state mici de a-şi retrage recunoaşterea independenţei şi a acuzat guvernul de la Belgrad că a pus la cale această „campanie agresivă“, notează BBC. Mai mult de 110 naţiuni recunosc mică republică din Balcani, însă unele state, chiar din Uniunea Europeană nu. Printre acestea din urmă se numără Spania, Grecia şi România. Priştina a cheltuit 1,2 milioane de euro pe lobby pentru intrarea în Interpol. Dacă ajunge să facă parte din reţeaua internaţională de poliţie, Kosovo ar putea cere arestarea comandanţilor suspectaţi de crime de război în timpul sângerosului război din 1998-1999.
Un studiu efectuat de think-tank-ul local GAP a găsit că tarifele suplimentare nu au stimulat producţia internă şi au ca rezultat reorientarea surselor de importuri. Astfel, au crescut în special importurile din Slovenia, Israel şi Turcia. De asemenea, sunt suspiciuni că produse din ţările penalizate sunt importate prin alte state, ca Bulgaria, Croaţia, Macedonia de Nord şi Albania. Războiul comercial balcanic nu se rezumă doar la spaţiul fostei Iugoslavii. În urmă cu câteva zile, urmând exemplul Serbiei, Kosovo a anunţat că dacă Albania nu înlătură restricţiile impuse importurilor de făină, bere şi cartofi în următoarele două luni, guvernul de la Priştina va suprataxa cu 100% produsele albaneze, potrivit Bne Intellinews. Tensiunile din comerţul cu Albania au apărut după ce autorităţile kosovare au înlăturat toate barierele care restricţionau exporturile albaneze către Kosovo. Însă autorităţile albaneze nu au aplicat măsuri similare, deşi cele două economii au încheiat un acord în acest sens. Kosovo, unde populaţia majoritară este albaneză, şi Albania încearcă să creeze o piaţă comună în mai multe sectoare, spre exemplu în energie, infrastructura de transport rutier şi în telecom. Însă progresul s-a oprit în faţa barierelor comerciale. De la lansarea eforturilor, relaţiile comerciale au evoluat lent, dar beneficiarul principal a fost Albania. Pe 27 mai, Bosnia şi Serbia au ameninţat cu aplicarea de contramăsuri împotriva Kosovo dacă tarifele nu sunt înlăturate până pe 1 iulie. Anunţul a fost făcut de guvernul de la Belgrad. Tarifele au perturbat serios comerţul în regiune. Exporturile Serbiei către Kosovo s-au prăbuşit cu 80% în perioada 21 noiembrie 2018-21 mai 2019. Pagubele sunt uşor mai mari de un milion de euro pe zi, a explicat ministrul sârb al comerţului Rasim Ljajic. În ultimele şase luni, exporturile Bosniei s-au scufundat şi mai mult, cu 97%. În această perioadă, companiile bosniace au vândut de doar 500.000 de euro în Kosovo. În aceste condiţii, Ljajic şi ministrul bosniac al comerţului extern Mirko Sarovic au convenit ca din cauza pagubelor produse de tarife companiilor din ambele ţări Serbia şi Bosnia să-şi unească forţele pentru a „efectua acţiuni coordonate cu scopul de a creşte presiunile pentru abolirea taxelor“. Kosovo a fost o regiune a Serbiei până în anii 1990, când tensiunile interetnice au escaladat într-un război atroce în care au murit peste 13.000 de oameni şi care s-a încheiat doar după intervenţia aeriană a NATO din 1999 contra armatei Iugoslave. Bombardamentele au ucis atât civili sârbi, cât şi refugiaţi albanezi. Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008.
Marţi, Serbia şi-a pus trupele în alertă maximă după ce poliţia kosovară puternic înarmată a descins în regiunile nordice ale ţării, trăgând gaze lacrimogene şi arestând peste 20 de persoane. Circa 90% din populaţia acestor regiuni este sârbă, iar sârbii nu vor să facă parte din Kosovo independent. Acţiunile poliţiei speciale kosovare sunt rare şi stârnesc întotdeauna furia sârbilor, scrie AP.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care s-a ocupat, printre altele, cu cenzura pe vremea lui Miloşevici, a declarat că poliţia din Kosovo a arestat 23 de oameni, inclusiv sârbi, bosniaci şi un rus. El a precizat că a văzut un clip cu poliţişti trăgând cu muniţie de război pe deasupra capetelor sârbilor neînarmaţi şi că operaţiunea a avut ca scop intimidarea minorităţii sârbe din Kosovo. Preşedintele a spus că a dat ordin soldaţilor de la graniţă să fie în „alertă de luptă“ pentru a-i proteja pe sârbi dacă situaţia se agravează. Ulterior, el a mai spus că poliţiştii kosovari se retrag. Misiunea ONU din Kosovo a anunţat că printre cei reţinuţi se numără doi oameni din personalul organizaţiei, unul dintre ei fiind rus.
Ambele persoane au fost spitalizate pentru rănile căpătate. Preşedintele din Kosovo Hashim Thaci a declarat că rusul „se camufla sub un acoperământ diplomatic pentru a împiedica operaţiunea poliţiei“. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a confirmat că poliţia a efectuat „o operaţiune împotriva contrabandei şi crimei organizate“. Cei mai mari investitori străini din Kosovo sunt Germania şi SUA.
