Dacă în SUA o serie de executivi din companii de top încearcă să facă revoluţie în lumea corporate promovând capitalismul stakeholderilor, care ar împărţi profitul tuturor părţilor interesate, importanţa dată acţionarului fiind diminuată, în Franţa o astfel de schimbare vrea s-o aducă un ministru. Acesta propune distribuirea unor parţi mai mari, şi nu doar simbolice, din capital şi profit către muncitori.
În SUA, cea mai mare economie a lumii, scopul revoluţiei ar fi chiar salvarea capitalismului prin distribuirea unei părţi mai mari din profitul realizat de companie către angajaţi, comunitate, furnizori şi mediu - stakeholderii. În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, ministrul bugetului Gerald Darmanin cere reînvierea politicilor economice ale generalului Charles de Gaulle, fondatorul celei de-a Cincea Republici Franceze după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a proteja economia de şocurile celei mai dure recesiuni de la război încoace.
Darmanin a explicat într-un interviu pentru Journal du dimanche că guvernul preşedintelui Emmanuel Macron ar trebui să extindă folosirea mecanismelor create de De Gaulle în anii 1960 pentru a distribui mai mult capital şi profit către angajaţi. Devenind stakeholderi importanţi, muncitorii ar câştiga influenţă mai multă şi putere de cumpărare mai mare. „Într-o lume în criză, împărţirea avuţiei este o chestiune esenţială. Asocierea capitalului cu munca este soluţia de răspuns la lupta de clasă pe cale să reizbucnească“, a spus Darmanin. Politicianul este un membru mai deosebit al guvernului francez. Are 37 de ani, fiind astfel cu cinci ani mai tânăr decât preşedintele Macron. El este, de altfel, protejatul preşedintelui şi nu şi-a ascuns ambiţia de a ajunge cât mai sus, pe scara posturilor sau a influenţei, în guvern – fapt descurajat de ministrul economiei şi finanţelor Bruno Le Maire. Darmanin este în plus, singurul membru al guvernului căruia i se permite să deţină două posturi, de ministru şi de primar (ales chiar sâmbătă primar în Tourcoing, în nordul ţării, însă Darmanin a asigurat că nu va încasa salariul de primar), fapt care i-a adus lui Macron critici. O regulă nescrisă în politica franceză, dar şi o promisune electorală făcută de preşedinte, spune că miniştrii nu pot deţine o altă funcţie publică.
În interviul pentru Journal du dimanche, Darmanin a spus că a discutat cu Macron despre ideea reînvierii gaullismului pentru a vindeca economia şi preveni izbucnirea de crize sociale. Iar Macron a semnalat deja că intenţionează să facă mai mult pentru a majora veniturile muncitorilor cu salarii mici, de la şoferii firmelor de curierat la asistente medicale - oameni a căror importanţă pentru societate s-a văzut în pandemie. Ideile lui De Gaulle de a împăca interesele salariaţilor cu cele ale companiilor nu au fost niciodată implementate pe deplin, a subliniat Darmanin. Aceasta cu toate că guvernul a pornit anul trecut o reformă fiscală pentru a încuraja companiile să folosească mecanisme de împărţire a profitului şi capitalului. O expansiune semnificativă a acestor măsuri acum, a spus ministrul, nu ar costa nimic finanţele publice şi ar ajuta salariaţii cu venituri mici să joace un rol mai important în societate. „Între capitalismul fără limite şi economia controlată există o a treia cale“, a mai spus Darmanin.
Acestea ar fi primele propuneri ale ministrului bugetului pentru economia şi societatea franceză post-criză. Iniţiativa aminteşte de „regula celor două treimi“ dezvoltată acum zece ani de mentorul lui Darmanin, pe atunci preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy - o treime din profiturile companiilor se duce la angajaţi, o treime la acţionari şi o treime pe investiţii, notează Le Figaro. La fel ca fostul preşedinte, ministrul bugetului trebuie să răspundă cererilor de majorări salariale într-o situaţie de criză, în condiţiile în care guvernul trebuie să protejeze şi competitivitatea companiilor. Pandemia de COVID-19, carantina, blocajele din afaceri şi recesiunea care pune acum stăpânire pe economii forţează guvernele din întreaga lume, nu doar din Franţa, să regândească modelele economice, scrie Bloomberg. Cu milioane de locuri de muncă pierdute într-un interval scurt de timp, există un risc ridicat ca inegalitatea şi sărăcia să explodeze.
Riscurile sociale sunt ridicate în special în Franţa, fapt demonstrat de mişcarea Vestelor Galbene, ale cărei proteste au perturbat mersul economic cu mult înainte de venirea pandemiei.
Noua criză este deosebit de distrugătoare în ceea ce priveşte locurile de muncă. După doar o lună de blocaj, în aprilie jumătate din salariaţii sectorului privat francez erau într-o formă de şomaj, potrivit AFP. †Ministrul de finanţe Le Maire a avertizat la finalul săptămânii trecute că producătorul auto Renault, una dintre cele mai mari companii din Franţa, riscă să dispară dacă nu primeşte ajutor. Aceasta ar însemna o lovitură dură dată pieţei muncii. Despre Nissan, partenerul companiei franceze, presa niponă a scris că ia în considerare 20.000 de disponibilizări, mai ales în Europa. Le Maire a spus că are un plan de ajutor de cinci miliarde de euro pentru Renault. Guvernul a oferit luna trecută un pachet de salvare de şapte miliarde de euro pentru Air France, de asemenea un angajator major.
