O centrală nucleară pe Lună ar putea fi văzută ca un simbol al supremaţiei tehnologice şi energetice. China ar putea construi una peste zece ani acolo. Până atunci, pe Pământ bate recorduri cu construcţia mai demodatelor centrale pe cărbune şi gaze naturale şi cu instalarea de panouri solare şi turbine eoliene. În privinţa energiei atomice, autorităţile chineze au aprobat doar anul acesta construirea a zece reactoare noi, investiţii de peste 27 miliarde dolari.
În prezent, SUA, o economie matură, are cele mai multe reactoare nucleare în funcţiune. Însă la ritmul în care îşi dezvoltă industria, în câţiva ani China, o economie emergentă, va ajunge liderul lumii. Independenţa şi autosuficienţa se dovedesc în prezent a fi un avantaj vital în cursa mondială pentru supremaţie în orice, de la tehnologie la energie şi materii prime. În zona euro, inflaţia a fost adusă sub control după o luptă de câţiva ani, printre altele şi deoarece energia s-a ieftinit.
Valul de inflaţie care a măturat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina s-a datorat unei crize a energiei europene. De asemenea, energia încă scumpă este unul dintre principalele motive pentru care companii europene mari şi mici şi-au mutat producţia sau ameninţă că şi-o vor muta în ţări unde găsesc condiţii mai bune de afaceri, contribuind la dezindustrializarea Europei. China rezolva astfel de probleme producând energie din orice. Însă îşi creează altele.
Anul trecut, în cea mai mare economie asiatică au început lucrările de construcţii pentru centrale electrice pe cărbune cu o capacitate de
94,5 GW, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, potrivit unei analize realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) şi de Global Energy Monitor (GEM). Tot atunci au fost reluate proiecte suspendate cu o capacitate totală de 3,3 GW.
Analiştii au descris acest boom ca fiind o dezvoltare accelerată însoţită de investiţii în sectorul minier. 2024 a însemnat şi anul în care producţia de energie prin arderea de combustibili fosili a atins un nivel record, în principal datorită termocentralelor pe cărbune. Boom-ul carbunelui va continua. În primul trimestru al acestui an, autorităţile au dat aprobări pentru capacităţi de generare noi de 11,3 GW, dar aceasta după încetinirea aprobărilor în anul trecut, arată Greenpeace East Asia.
În ceea ce priveşte gazele, sectorul a propus construirea de capacităţi de generare de electricitate de aproape 70 GW până în 2030, o creştere de aproape 50% faţă de nivelul estimat pentru anul acesta, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei. Unii analişti spun că insistenţa pe centralele pe cărbune şi gaze subminează tranziţia Chinei spre economia verde şi înseamnă o inversare a angajamentelor făcute de conducerea Partidului Comunist. Însă această ţară este lider mondial în producţia de panouri solare, iar acest lucru se vede şi pe piaţa internă. Datele guvernamentale arată că la energie solară capacitatea de generare a urcat cu peste 45% anul trecut, iar capacitatea eoliană a avansat cu 18% an la an. De altfel, China este campionul lumii la producţia de energie din surse regenerabile.
Totuşi, ONG-ul Ember a calculat o pondere de 60% a cărbunelui în producţia de electricitate. La capitolul energie regenerabilă, hidrocentralele sunt cele care conduc. China avansează şi cu energia atomică. În această primăvară, autorităţile au aprobat cinci proiecte în acest sector: Fangchenggang III, Haiyang III, Sanmen III, Taishan II şi Xiapu I, cu un total de 10 reactoare, dintre care opt sunt modelul nou Hualong 1.
Consiliul de Stat a aprobat din 2022 zece sau chiar mai multe reactoare anual. China are în prezent în funcţiune 58 de unităţi cu o capacitate totală de 56,9 GW. 30 de reactoare, totalizând 34,4 GW, sunt în construcţie. Spre comparaţie, în SUA sunt operaţionale 94 de reactoare, însă extinderea industriei s-a oprit. China foloseşte un mix de tehnologii pentru flota sa de reactoare nucleare. Are modele vestice dezvoltate intern. Însă inovează.
Anul acesta, cercetătorii chinezi au reuşit să pună în funcţiune primul reactor nuclear cu thoriu, o tehnologie încercată în urmă cu câteva decenii de americani şi abandonată. Sistemele tradiţionale folosesc uraniu. Datele statistice chineze spun că producţia de electricitate a ţării din cărbune, petrol, gaze naturale şi uraniu a crescut cu doar 1,5% anul trecut, cel mai lent ritm din ultimul deceniu. Totuşi, producţia s-a situat la un nivel record.
Oficialii spun că se aşteaptă la creşterea cererii de electricitate în ţară şi că de aceea este nevoie de capacităţi de producţie de bază de încredere, în pofida instalărilor record de panouri solare şi turbine eoliene. China şi India au cele mai multe centrale pe cărbune aflate în construcţie din lume.
Însă China contribuie la dezvoltarea producţiei de energie şi în alte ţări. Potrivit unei analize a Wood Mackenzie, companiile chinezeşti au instalat capacităţi totalizând nivelul record de 24 GW – dublu faţă de 2023 - în economiile care s-au alăturat iniţiativei Belt & Road, lansată în 2013. Jumătate din proiecte sunt de energie regenerabilă.
