După ce a aflat că a câştigat alegerile pentru primăria Parisului, cele din martie, socialistul Emmanuel Grégoire a luat o bicicletă şi a pedalat către Hôtel de Ville, unde stau primarii capitalei franceze. A fost un gest simbolic. El nu a câştigat doar o luptă politică, ci şi una pentru... biciclete.
Cursa pentru primăria Parisului a fost considerată un referendum pentru transformarea verde a oraşului, o alegere a parizienilor între bicicletă şi maşină. Principalul contracandidat al lui Grégoire, conservatoarea cu vastă experienţă politică Rachida Dati, a promis că va pune capăt politicii socialiştilor de a scoate maşina din oraş. A pierdut cu 41% din voturi, la o prezenţa la vot de aproape 62%. Parisul este acum o capitală europeană verde, cu zgomot redus, cu aer respirabil, cu pieţe cu copaci, cu copaci în loc de locuri de parcare, cu intersecţii fără maşini, cu zeci de kilometri de bulevarde pietonale şi nu în ultimul rând cu sute de kilometri de benzi pentru biciclete.
Această schimbare a făcut-o fosta primăriţă Anne Hidalgo, tot o socialistă. Ea a condus Parisul timp de 12 ani şi a promis că va face din oraş “o capitală mondială a mersului pe bicicletă”. Unii spun că n-a făcut decât să divizeze oraşul. Dar văzută din exterior, transformarea este exemplară. Ziariştii de la Bloomberg, The Guardian şi alte publicaţii cu reputaţie bună au fost impresionaţi de ce au văzut acolo.
Claxoanele şi scârţâitul de roţi erau cândva un decor-clişeu pentru scriitorii care descriau Parisul. Aceste sunete nu mai definesc oraşul, în care maşinile au trecut pe plan secund. Vizitatorii vor descoperi că este un loc dramatic schimbat faţă de acum un deceniu: valuri peste valuri de biciclete şi mulţimi de pietoni unde şoselele erau odinioară aglomerate de maşini, verdeaţă care invadează fostele trotuare, înotători în râul Sena şi o scădere corespunzătoare a poluării aerului şi a apei. Schimbarea este rezultatul unei serii de politici sub conducerea Annei Hidalgo, menite să facă oraşul mai accesibil pietonal şi cu bicicleta, reducând în acelaşi timp emisiile poluante.
La nivel internaţional, Hidalgo a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi promotori ai transformării urbane verzi. La nivel local, această transformare a fost controversată, în special în rândul adversarilor săi politici şi al locuitorilor din suburbii, care au criticat-o pentru penalizarea şoferilor. Îmbrăţişarea politicii de oraş de 15 minute - un concept de planificare menit să distribuie facilităţile şi serviciile mai uniform în tot oraşul şi să reducă nevoia de a conduce zilnic - a implicat-o chiar şi în teorii ale conspiraţiei. Hidalgo nu a fost singurul primar care a urmărit astfel de schimbări. Alte oraşe franceze au vrut mai multe biciclete şi mai puţine maşini, în timp ce unele dintre oraşele mari ale lumii urmăresc şi ele eforturi ambiţioase de împădurire urbană sau crearea de pieţe pietonale. Dar cel mai remarcabil la Hidalgo este volumul mare de politici agresive noi pe care a reuşit să le impună. O călătorie din centrul oraşului Paris până la unul dintre cele mai noi cartiere periferice arată cum s-a schimbat metropola franceză.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru
