Atât ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, „Brexitul“, cât şi plecarea Greciei din zona euro, „Grexitul“, sunt evenimente fără precedent care ar avea consecinţe greu de evaluat. Ideea generală este că efectele vor fi dacă nu devastatoare, atunci negative, cel puţin pe termen scurt. Totul va depinde de ceea ce aleg britanicii şi grecii de rând.
Un referendum pentru Brexit ar putea fi organizat mai devreme decât prevede planul iniţial, iar perspectiva unui plebiscit despre Grexit începe să prindă contur. Care este probabilitatea ca Brexitul şi Grexitul să devină realitate?
Odată cu victoria clară a lui David Cameron şi a partidului său în alegerile parlamentare, liderii UE trebuie să accepte că referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniune este o realitate, nu o posibilitate vagă, care poate schimba regulile mariajului. Iar presiunile, cel puţin la nivel declarativ şi de mass-media, ca Grecia să iasă din zona euro cresc pe măsură ce încăpăţânarea guvernului de la Atena impinge ţara spre default, iar creditorii internaţionali nu dau nici ei înapoi. Dar dacă Grecia iese din zona euro, va creşte probabilitatea ca guvernul lui Cameron să obţină mai multe din ceea ce va cere Uniunii.
Brexit
Potrivit organizaţiei proeuropene Open Europe, probabilitatea ca Marea Britanie să iasă din UE cu actualul parlament este de 17%. Cei mai mulţi britanici ar vota, la referendum, ca ţara lor să rămână în comunitatea europeană. Un sondaj de opinie realizat pentru The Times arată că 34% dintre votanţi ar alege UE, faţă de 18% care ar prefera Brexitul, potrivit Cityam. De asemenea, sprijinul pentru organizarea unui referendum s-a redus de la 58% în urmă cu doi ani la 50%. Problema este că 32% din alegători spun că pot fi influenţaţi de oricare dintre tabere.
Un alt sondaj, realizat pentru The Mail, sugerează că 45% dintre britanici ar vota pro UE, iar 38 contra UE. Însă rezultatele alegerilor britanice, care au venit ca un şoc pentru majoritatea firmelor de cercetare a pieţei, arată cât de nesigure sunt sondajele. Cameron a câştigat clar, deşi cele mai multe sondaje indicau o victorie la limită, una care nu ar fi permis Partidului Conservator să formeze singur guvernul.
După cum remarcă The Independent, aşa cum sondajele nu au reuşit să reflecte popularitatea conservatorilor, ele probabil nu capturează întregul spectru al ostilităţii faţă de imigraţie, o problemă sensibilă în Marea Britanie. S-ar putea ca mulţi oameni să nu recunoască în faţa celor care fac sondajele că nu se simt confortabili să aibă ca vecini imigranţi. Trebuie spus aici că multe publicaţii britanice au poziţii clare privind zona euro şi UE şi nu ezită, ori de câte ori au ocazia, să critice instituţiile europene.
Publicaţia britanică The Guardian notează, citând surse guvernamentale, că legea de care este nevoie pentru organizarea referendumului ar putea fi adoptată până în iunie 2016, ceea ce va face ca plebiscitul să poată fi posibil în iulie 2016 sau în septembrie 2016, după vacanţa de vară. Sursa citată a explicat că „dispoziţia politicienilor este acum de a accelera procesul“. În timpul campaniei electorale Cameron a promis un referendum până în 2017.
Efecte
Unul dintre motivele pentru organizarea plebiscitului anul viitor este că cei mai importanţi negociatori, Franţa şi Germania, vor fi ocupaţi cu propriile alegeri, un factor care va influenţa numărul de concesii pe care le-ar putea face Londrei.
Perspectiva Brexitului a fost întâmpinată cu răceală de comunitatea de finanţe şi de afaceri. Într-un sondaj la care au participat 2.600 de executivi din 36 de ţări şi efectuat de Grant Thornton aproape două treimi dintre respondenţi au spus că ieşirea Angliei din UE ar avea un impact negativ asupra Europei. Spre comparaţie, 45% dintre ei au spus că se tem că Grexitul va vătăma economia UE.
Potrivit proiectului de referendum al lui Cameron, el va face mai întâi un tur al capitalelor europene pentru a renegocia relaţiile Marii Britanii cu UE. Aventura s-ar putea să nu-i aducă nimic. O modificare serioasă a tratatelor europene este foarte improbabilă, însă se poate presupune că premierul britanic ar putea obţine prin negocieri câteva concesii, poate pentru regulile privind imigranţii sau drepturile de vot.
Cameron le-ar prezenta ca pe o victorie a Marii Britanii în negocieri, chiar dacă câştigul ar fi „subţire“. Tactica a funcţionat în referendumul din 1975 prin care Marea Britanie a rămas în Comunitatea Economică Europeană.
Dar dacă Grecia iese din zona euro, va creşte probabilitatea ca guvernul lui Cameron să obţină mai multe din ceea ce va cere. Ambiţiosul proiect european va fi într-o formă „groaznică“ dacă uniunea monetară rămâne fără unul dintre statele componente. Pierderea uneia dintre cele mai mari economii ar fi periculoasă pentru UE.
Grexitul ţine de integritatea unei uniuni monetare cu 19 membri, care nu include Marea Britanie, în timp ce Brexitul loveşte în integritatea UE, cel mai mare bloc commercial din lume. Grecia este o economie mică, cu o populaţie mică. Marea Britanie este a doua economie ca mărime din UE.
Marea Britanie nu se va ofili ca o floare fără rădăcină dacă pleacă din UE, notează The Globe and Mail. Elveţia şi Norvegia nu sunt membre ale UE, iar economiilor lor prosperă. Anglia poate negocia acorduri de comerţ liber cu UE, dar cu UE ca forţa dominantă. De asemenea, fără Anglia, dominaţia politică şi economică a Germaniei în UE va fi şi mai mare. Este foarte probabil ca Brexitul să accelereze despărţirea Scoţiei de Marea Britanie. În orice referendum, scoţienii vor allege probabil să rămână în UE. De asemenea, dacă iese din UE, Marea britanie riscă să devină un jucător mic într-o lume globalizată.
Grexit
Deşi cuvântul Grexit este pe buzele tuturor, fiind o metodă de a atrage oricînd atenţia, probabilitatea ca Grecia să iasă pe uşa zonei euro este mică. Partidul de guvernământ Syriza a renunţat la unele din promisiunile cu care a ademenit electoratul, adică la tăierea unei părţi din datoria ţării şi la stoparea austerităţii. Zona euro, BCE şi FMI n-au spus niciodată că nu vor ajuta Grecia. Mai toţi analiştii sunt de acord că Grexitul va fi vătămător în primul rând pentru grecii de rând, care după durerea produsă de austeritate va trebui să suporte şi durerea reconfigurării unei economii care nu mai are sprijin financiar extern. În acelaşi timp, băncile greceşti şi subsidiarele acestora din străinătate vor avea probleme în a-şi păstra clienţii şi depozitele acestora. Însă zona euro s-a însănătoşit suficient pentru a rezista undelor de şoc produse de Grexit.
Un sondaj realizat luna trecută şi la care au participat 29 de economişti sugerează o probabilitate de default pentru Grecia de 40% şi de Grexit de 30%. Cei mai mulţi respondenţi au spus că între cele două evenimente nu va fi o legătură de tipul cauză şi efect, scrie BBC.
Managerii PIMCO, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii în obligaţiuni din lume, au evaluat şi ei la 30% probabilitatea ca Grecia să iasă accidental din zona euro. Scenariul lor de bază este că Grecia nu va ieşi. Un alt sondaj, realizat în aprilie şi citat de Reuters, situează la 40% probabilitatea ca Grexitul să devină realitate.
Miliardarul şi expertul financiar George Soros vede însă o probabilitate de 50% ca Grecia să iasă din zona euro.
„Grecia este o problemă veche, care se acutizează şi care a fost gestionată greşit încă de la început de toate părţile“, a explicat Soros pentru Bloomberg. Investitorul are o avere de 28,7 miliarde de dolari.