Lumea ar trebui să se pregătească pentru o criză a datoriilor pe pieţele emergente în condiţiile în care economia mondială lasă în urmă pandemia, iar dobânzile cresc, atrăgând capitalul departe de ţările vulnerabile, a avertizat recent şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, scrie Financial Times.
Retragerile de capital din economiile emergente odată cu creşterea dobânzilor în SUA „ar crea probleme majore, în special pentru ţările cu venituri medii care au nevoi însemnate de finanţare externă şi niveluri ridicate ale datoriilor“, potrivit acesteia.
Presiunea pe economiile emergente ar urma să fie una ridicată pentru că multe dintre acestea depind de sectoare greu încercate de pandemie, cum este turismul, a adăugat Georgieva.
Comentariile acesteia vin după o serie de avertismente lansate anterior de Antonio Guterres, secretar general al ONU, care a declarat pentru Financial Times că încercările de soluţionare a consecinţelor financiare ale pandemiei „au avut o amploare limitată şi au venit prea târziu“.
Astfel, ţările aflate în curs de dezvoltare riscă să fie aruncate într-un val în creştere de foamete, sărăcie, proteste sociale şi conflicte, a avertizat secretarul general al ONU.
Acesta a arătat că faptul că doar şase ţări au intrat în incapacitate de plată a datoriilor în valută anul trecut, Argentina, Belize, Ecuador, Surinam şi Zambia, a creat „iluzia“ de stabilitate şi o „percepţie eronată privind gravitatea situaţiei“.
Ţări mari, cu venituri medii, aflate în curs de dezvoltare ca Brazilia şi Africa de Sud s-au împrumutat masiv de la băncile locale şi nu de la investitori străini, la dobânzi mult mai ridicate decât cele disponibile pentru ţările bogate, făcând pericolele mai puţin vizibile decât în crizele anterioare, potrivit lui Guterres.
Georgieva a făcut apel la ţările membre ale FMI să susţină eforturi de diminuare a presiunilor financiare din ţările cu venituri medii şi scăzute, inclusiv planul de emitere de noi SDR-uri.
În opinia lui John Authers, editorialist Bloomberg, deşi Turcia întâmpină în acest moment probleme, nu această ţară va fi primul domino într-o criză a pieţelor emergente. Potrivit acestuia, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este un autocrat „unic“ care nu înţelege economia. Iar tocmai din această cauză contagiunea către alte pieţe ar trebui să fie una limitată.
Majorările de dobânzi din alte pieţe mari emergente arată că creşterea randamentelor americane au generat presiuni generalizate, însă important este că Turcia este privită drept o situaţie aparte. Acţiunile lui Erdogan nu a creat probleme pe alte segmente ale pieţei valutare.
Dezbaterile se concentrează acum pe modul în care Turcia va alege să-şi stăvilească slăbiciunea monedei. Analiştii par să fie de acord că cea mai probabilă soluţie va consta în controale de capital.
Toată această situaţie este tristă pentru Turcia, însă problemele nu vor avea probabil impact mai departe, în opinia lui John Authers.
