Lichidităţile din Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt în scădere, în condiţiile în care băncile occidentale îşi reduc expunerea, ceea ce va duce la o creştere consistentă a costului împrumuturilor în 2012, dacă vor mai fi acordate, între ţările vulnerabile fiind şi România, potrivit Reuters.
Anul viitor, companiile din regiunea ECE trebuie să refinanţeze împrumuturi cumulate de 17,55 miliarde de dolari, potrivit datelor Thomson Reuters, pe pieţe vulnerabile la continuarea exodului de lichidităţi şi la o posibilă nouă criză a creditelor, din cauza ponderii mari a băncilor străine în sistemele bancare.
Ţările cu cel mai mare volum al împrumuturilor angajate de companii şi care au scadenţă în 2012 sunt Polonia, cu 4,55 miliarde de dolari, Kazahstan, cu 2,42 miliarde de dolari, Ucraina cu 1,69 miliarde de dolari şi România cu 1,53 miliarde de dolari.
CDS-urile (costul asigurăriii datoriilor) Poloniei şi Kazahstanului sunt de circa 3%, ale României de 4,74%, iar ale Kazahstanului de 8,85%.
"Fie băncile nu vor da deloc împrumuturi, fie o vor face la preţul pieţei, iar beneficiarii vor suporta altfel de costuri", a spus un bancher european.
Chiar dacă volumul împrumuturilor ajunse la maturitate va scădea în regiunea ECE la 8,67 miliarde de dolari în 2013 şi la 7,89 miliarde de dolari în 2014, majorările de costuri nu vor dispărea.
Retrogradarea ratingului Ungariei la nivelul "junk", nerecomandat pentru investiţii (Ba1), de către Moody's va duce la creşterea marjelor împrumuturilor.
Companiile din Ungaria trebuie să refinanţeze anul viitor credite de numai 640 milioane de dolari, dar grupul MOL analizează deja să solicite acest lucru înainte de sfârşitul acestui an, pentru precauţie.
Bancherii intervievaţi de Reuters cred că acordurile de refinanţare vor fi dificile. CDS-urile Ungariei erau vineri de 5,91%, de peste trei ori mai mari decât marja unui împrumut pe cinci ani al MOL, de 1 miliarde de euro, cu o dobândă de 1,65 puncte peste Euribor.
Piaţa a fost tensionată săptămâna trecută de decizia autorităţilor de reglementare din Austria de a impune noi reguli pentru încetinirea creşterii creditării, prin condiţionarea refinanţărilor din ECE de efectuarea acestora de către subsidiare în funcţie de depozitele locale atrase.
Măsurile din Austria au mărit probabilitatea ca şi alte ţări să îi urmeze exemplul şi au avut loc după ce Commerzbank a anunţat la începutul acestei luni că banca nu va mai acorda împrumuturi care nu ajută economiile Germaniei sau Poloniei.
Scăderea lichidităţilor ar putea "fractura" regiunea ECE anul viitor. Astfel, creditorii ar putea să prefere Rusia, datorită ponderii mai mari a băncilor locale, şi Polonia, care are un sector bancar lichid şi o economie mare şi solidă.
Accesul companiilor din ECE la lichidităţi este anticipat să scadă, în condiţiile în care băncile occidentale îşi reduc expunerea şi îşi conservă capitalul, pentru a respecta prevederile Basel III referitoare la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la jumătatea luni 2012.
"Deciziile luate la birourile centrale ale băncilor din Paris şi Milano vor avea un efect puternic asupra pieţelor din ECE. Această regiune este importantă pentru băncile occidentale, dar nu la fel de importantă ca pieţele lor locale", a spus un bancher.
Această tendinţă va afecta ţările mai puţin rezistente din regiunea ECE, cu riscuri politice şi cadre legale mai slabe, precum România, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina.
În cazul Poloniei, Cehiei şi Slovaciei, băncile străine, suficient diversificate, ar putea furniza în continuare capital suficient, consideră bancherii.
În România şi Serbia există de asemenea o bază largă de bănci străine, dar cu o pondere mare de bănci elene.
În cazul României este posibil să fie în desfăşurare o retragere de lichidităţi, în condiţiile în care băncile cer subsidiarelor să returneze excedentul de euro, se arată într-o notă a RBS de săptămâna trecută.
Şi Ungaria este vulnerabilă la restrângerea finanţării, în condiţiile în care 89% din împrumuturi vin de la bănci europene, în timp ce în Croaţia 91% din activele bancare sunt în proprietate străină.
În aceste condiţii, debitorii au în faţă un an dificil, pentru refinanţare şi contractarea de noi fonduri, în timp ce impactul crizei datoriilor din zona euro asupra băncilor occidentale este neclar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
