Când forţele separatiste proruse ocupau în 2014 teritorii din estul Ucrainei, deschizând calea pentru armatele Moscovei, Mariupolul a fost cel care le-a oprit expansiunea spre sud. În oraşul-port s-au blocat planurile iniţiale ale lui Putin de a face din Marea Azov un lac în totalitate rusesc după anexarea Crimeei la Rusia.
De aceea în campania armatei ruse din 2022 Mariupolul este asediat şi distrus. Însă pe lângă semnificaţii simbolice, acest oraş are o importanţă strategică şi economică aparte, şi pentru Rusia şi pentru Ucraina. Combinatul metalurgic Azovstal, unul dintre cele mai mari din Europa, şi uzina de metale Ilici, a doua ca mărime din ţară, au funcţionat amândouă în Mariupol înainte de invazie. Uzina a fost cucerită de armata rusă în aprilie, dar doar după ce a fost distrusă în lupte. Iar combinatul a devenit ultimul bastion de rezistenţă al ucrainenilor din Mariupol în faţa atacurilor din aer şi de la sol ale armatei ruse asupra oraşului.
Aceste fabrici, ca Mariupolul în sine, deveniseră pentru Ucraina simbolul renaşterii industriei şi economiei după ce forţele separatiste au ocupat în 2014, cu ajutorul ruşilor, părţi din judeţele Doneţk şi Lugansk unde era concentrată industria grea şi minieră a ţării. De fapt, Mariupolul a devenit un centru economic major după 2014.
Importanţa oraşului pentru ecomomia ucraineană era dată şi de faptul că portul său era una din principalele ieşiri pentru exporturile pe mare ale Ucrainei, vapoarele plecând de acolo încărcate nu doar cu produse ale industriei, ci şi cu cereale.
Prin blocarea sau, dacă nu se poate altfel, distrugerea Mariupolului, a industriei sale şi a portului, Rusia taie o mână şi un picior din economia ucraineană şi perturbă violent piaţa europeană şi globală agricolă şi a produselor metalurgice. Rezultatele sunt penurii şi creşteri de preţuri.
Azovstal, spre exemplu, producea o cincime din oţelul neprelucrat al Ucrainei. Însă combinatul livra multe alte produse, cum ar fi şine de cale ferată - încă ceva devenit emblematic pentru rezistenţa Ucrainei în faţa armatei ruse. Producţia era exportată în ţări precum Italia, Turcia, Marea Britanie, China şi chiar Rusia. Azovstal şi uzina metalurgică Ilici erau deţinute de miliardarul şi oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov, ale cărui afaceri, nu întotdeauna transparente, se întind până în SUA.
Akhmetov are o poveste interesantă şi în contextul războiului. Imediat după pornirea invaziei ruse, Ukrainska Pravda a identificat o mulţime de zboruri private prin care oligarhii Ucrainei s-au grăbit să părăsească ţara. La o zi după aceste dezvăluiri, preşedintele Volodîmîr Zelenski a vorbit publicului, făcând apel la solidaritate din partea ucrainenilor în faţa pericolului rusesc, scrie Radio Europa Liberă. S-a folosit de ocazie şi pentru a-i acuza pe anumiţi parlamentari şi oameni de afaceri, fără a da nume, că pleacă din Ucraina când poporului îi este mai greu. A doua zi, Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, s-a întors şi s-a dus la Mariupol, aflat deja aproape de linia frontului din Donbas.
În ultimele luni erau vizibile tensiuni între guvern şi Akhmetov legate de afacerile acestuia. Cu puţină vreme înainte de invazie, holdingul său, Metinvest, a fost luat cu asalt de autorităţile fiscale. Iar cu câteva luni înainte guvernul a blocat plata a 115 milioane de dolari către una din companiile de energie ale oligarhului. Acesta are şi un post de televiziune, Ukraina 24, critic la adresa preşedintelui. Şi Ukraina 24 a fost luat la ţintă de autorităţi.
În ziua în care Akhmetov s-a întors, postul TV a difuzat un material cu Andri Portnov, fost oficial în guvernul pro-rusului Victor Ianucovici. Portnov este pe lista cu sancţiuni a SUA din decembrie pentru subminarea statului de drept şi a justiţiei. Acum, Azovstalul lui Akhmetov a devenit fortăreaţa armatei ucrainene de rezistenţă, devenită celebră în toată lumea, ca şi preşedintele Zelenski. Azovstal este asociat şi cu Regimentul Azov, înfiinţat de naţionalistul de extremă dreapta Andrii Biletschi. Soldaţii regimentului se numără printre apărătorii oraşului şi ai complexului lui Akhmetov.
Regimentul Azov (formaţiune paramilitară), care a luptat pentru Mariupol şi în prima ofensivă rusă, din 2014, a fost încorporat în Garda Naţională, o măsură prin care, spun analiştii, ministrul de interne Arsen Avakov, un politician cu vechime mare în post, foarte puternic şi influent, îl ţine sub control pe Biletschi, şi el politician.
În campania curentă, unul din obiectivele armatei ruse este distrugerea Regimentului Azov. Dacă Azov cedează, Putin se poate lăuda că operaţiunea lui de „denazificare“ din Ucraina a avut succes, după cum scrie Reuters. Cu Mariupol ocupat, Rusia ar avea o legătură terestră directă către Crimeea, iar armata rusă s-ar putea concentra mai bine pe sufocarea altui oraş-port ucrainean, Odesa.
