În anul în care administraţia de la Washington a dezlănţuit un un război mondial al taxelor vamale pentru a forţa reducerea uriaşului deficit comercial al SUA, China înregistrează un excedent comercial record. Exportatorii chinezi pur şi simplu vând mai mult pe alte pieţe. Comerţul bilateral Chinei cu UE a crescut cu 5,4% în perioada ianuarie-noiembrie. Cel cu SUA s-a prăbuşit cu 17%.
Războiul comercial, cu restricţionarea accesului pe pieţe americane, i-a forţat şi pe exportatorii din Germania să se reorienteze. În primele zece luni ale anului, exporturile Germaniei către UE au crescut cu 3,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele către SUA au scăzut cu 7,5%, iar cele către China s-au dus în jos cu peste 11% în ritm anual. Rezultatele cu aceste două ţări au fost negative şi în octombrie, lună în care, după cum scrie presa poloneză, Polonia, Franţa şi Elveţia au importat mai mult din Germania, acoperind astfel pierderile exportatorilor germani pe piaţa americană şi pe cea chineză.
O altă perspectivă a reorientării exportatorilor germani o dă Asociaţia Germană de Afaceri Estice, care arată că în primele trei trimestre „doar exporturile către Polonia şi Cehia, cele mai mari economii ale Europei Centrale şi de Sud-Est, au crescut cu 5,6 miliarde de euro faţă de anul anterior“. Cu exporturile majorându-se cu 6%, la 74,3 miliarde de euro în primele nouă luni, Polonia şi-a consolidat şi mai mult poziţia de a patra piaţă de export ca mărime pentru Germania, înaintea Italiei şi Chinei. Bunuri şi produse germane semnificativ mai multe decât în anii anteriori au fost expediate şi pe pieţe precum România şi Slovenia.
Doar Ungaria a importat mai puţin din Germania (-6,3%), din cauza slăbiciunilor din economie şi a problemelor din industria auto. În perioada analizată, legăturile strânse dintre economia germană şi membrii estici ai UE au fost evidente şi la nivelul importurilor: în special importurile Germaniei din Polonia, Cehia şi România au crescut semnificativ, potrivit asociaţiei. Evoluţia exporturilor germane din octombrie a fost o surpriză, acestea crescând (0,1% în ritm lunar şi 4,2% în ritm anual) când cei mai mulţi analişti se aşteptau la scădere în raport cu septembrie.
Excedentul comercial a avansat la 16,9 miliarde de euro. Pentru economia germană, cu modelul de creştere bazat pe exporturi, acesta este un lucru bun. Dar cum exporturile cresc pentru că exportatorii germani au reuşit să se reorienteze dinspre SUA spre UE, inclusiv spre estul Uniunii, este problematic pentru economii cu deficit comercial, cum este România. Este aceeaşi situaţie ca la China: cu tot războiul taxelor vamale pornit de SUA, exporturile ei cresc, la fel şi excedentul comercial, dar pe socoteala altor pieţe, cum ar fi cele din UE, care cumpără mai mult. Pe de altă parte, dacă economia germană reuşeşte să-şi revină după ani de stagnare şi scădere, creşte probabilitatea ca ea să importe mai mult şi să producă mai mult în ţările est-europene unde companiile germane au fabrici.
Cel puţin aşa speră guvernul Poloniei, cu gândul la oportunităţile pe care le-ar găsi companiile poloneze într-o Germanie sănătoasă economic. Potrivit biroului de statistică german, Germania exportă în Polonia mai mult decât importă de acolo. Dar altfel vede lucrurile biroul de statistică polonez. Calculele acestuia arată că Polonia are excedent comercial cu Germania – de 20,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie. Diferenţa este dată de faptul că Destatis calculează exporturile în funcţie de ţara de unde acestea sunt livrate, nu de ţara de origine. Rezultatul este că exporturile din China către Polonia prin portul Hamburg, de exemplu, sunt socotite ca exporturi germane.
În statistica poloneză, acestea sunt exporturi din China, după cum explică Business Insider Polonia. Cele mai recente date arată şi cum crizele multiple din economia germană şi din comerţul global au schimbat structura exporturilor germane. În timp ce exporturile de automobile, care au valoare adăugată mare, s-au diminuat în octombrie, au crescut cele de utilaje. Iar creşterea celor din urmă a compensat scăderea primelor. Cu alte cuvinte, roboţii industriali şi excavatoarele au luat locul BMW-urilor şi Mercedesurilor.
Excedentul comercial al Chinei a trecut pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de dolari în primele 11 luni ale acestui an, ceea ce demonstrează poziţia dominantă pe care această ţară o are în exporturile de orice, de la maşini electrice şi panouri solare la ursuleţi de jucărie şi piuliţe.
China are de mult timp de departe cel mai mare excedent comercial din lume. În anul taxelor vamale americane, performanţele comerciale au crescut şi mai mult. Excedentul din ianuarie-noiembrie a fost alimentat şi de reducerea cu 0,6% a importurilor, rezultatul încetinirii economice.
În vreme ce Washingtonul a ridicat nivelul mediu al taxelor vamale aplicate importurilor din China la 37%, exporturile chineze către Africa, Asia de Sud-Est şi America de Sud au urcat cu 26%, 14% respectiv 7%. În noiembrie, exporturile către UE au avansat cu aproape 15%, faţă de o creştere de numai 0,9% în octombrie.
Aceste lucruri pot fi un indicator al supremaţiei Chinei pe arena comercială mondială. Dar pot arăta şi o vulnerabilitate: dependenţa economiei de pieţele externe. Zilele trecute, după ce s-a întors dintr-o vizită de stat în China, preşedintele francez Emmanuel Macron a ameninţat economia asiatică cu taxe vamale dacă Beijingul nu găseşte soluţii pentru reducerea excedentului comercial masiv pe care ţara asiatică îl are cu Uniunea Europeană.
