Căderea lirei turceşti pare de neoprit în ceea ce autorităţile de la Ankara descriu un „război economic” dus împotriva Turciei de SUA şi alte forţe externe.
Deşi din toate părţile vin avertismente - agenţiile de rating au trimis calificativele ţării în „junk”, categorie nerecomandată pentru investiţii, analiştii spun că activele turceşti au devenit netranzacţionabile sau că băncile nu vor mai rezista mult şocului valutar, iar costurile de finanţare ale guvernului cresc -, locotenenţii pe care-i are la guvernare preşedintele Erdogan spun că ei nu văd niciun risc: economia stă pe fundaţii solide.
Cât poate rezista în picioare o economie sau o naţiune cu o inflaţie de peste 15%? S&P, o agenţie de rating americană, apreciază că inflaţia va sări la 20% anul viitor, când economia se va contracta accentuat. Steve Hanke, un economist care a ajutat la reformarea sistemelor monetare din, printre altele, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Estonia şi Rusia, oferă cifre şi mai dramatice pentru inflaţie. „În prezent, măsor inflaţia cu date de mare frecvenţă, iar pentru Turcia mi-a ieşit o inflaţie anuală de 101%. Niciodată n-a mai fost aşa de mare”, a explicat Hanke pentru CNBC.
Lira turcească s-a devalorizat cu aproximativ 40% faţă de dolar de la începutul anului, împinsă în jos de presiunile create de sancţiuni comerciale aplicate reciproc de SUA şi Turcia, de tensiunile diplomatice dintre cele două state aliate în NATO, şi de retragerea investitorilor de pe o piaţă unde Erdogan încearcă să preia controlul politicii monetare, iar banca centrală nu-şi apără independenţa. Erdogan nu permite creşterea dobânzilor, de care investitorii ar avea nevoie pentru atenuarea efectelor inflaţiei, pentru că dobânzile mai mari ar pune în pericol creşterea economică bazată pe datorie promovată de guvern.
„Prăbuşirea lirei care a început în mai, pare că va împinge sigur economia spre o criză bancară”, apreciază Jason Tuvey, analist la Capital Economics.
S&Pa retrogradat calificativul datoriilor turceşti în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiţii, înainte de intensificarea crizei lirei de către sancţiunile americane, stârnind îngrijorări privind rezistenţa sistemului bancar al Turciei.
„Deprecierea accentuată a lirei erodează tot mai mult capacitatea debitorilor din sectorul privat de a-şi rambursa datoriile, din care o parte semnificativă este denominată în monedă străină şi aparţine băncilor”, se arată într-o analiză recentă a S&P. Agenţia estimează că după un ritm mediu de creştere de peste 5% în ultimii trei ani, economia se va comprima cu 0,5% anul viitor, când consumul şi investiţiile se vor reduce accentuat, ultimele cu 6%. „Estimăm că în acelaşi timp inflaţia va trece de 20%, iar rata şomajului va urca la 12% anul viitor”, spun analiştii de la S&P.
Spre deosebire de Grecia, o ţară supraîndatorată unde a izbucnit o criză care a ameninţat chiar existenţa euro, datoria brută generală a guvernului Turciei este mică (28% din PIB în 2017, faţă de 182% din PIB în cazul Greciei, potrivit datelor FMI). Însă datoria se propagă peste tot în economia internă, la guvern, la bănci, la companii şi la gospodării, din cauza creditului ieftin.
„Necesarul de finanţare externă al Turciei este mare”, spune Jason Daw, analist la Societe Generale. „Turcia are cea mai mare datorie denominată în valută din lumea emergentă, datorie externă pe termen lung de 180 de miliarde de dolari şi datoria externă totală de 460 de miliarde de dolari.” Datoria externă este echivalentă cu peste jumătate din PIB.
Banca americană JPMorgan estimează că datorii externe de 179 miliarde dolari vor ajunge la maturitate până în iulie 2019. Din suma totală, 146 de miliarde de dolari sunt datorate de sectorul privat, în special de bănci, notează Reuters.
Agenţia de rating Moody’s a retrogradat recent 20 de instituţii financiare turce din cauza riscului în creştere de deteriorare a finanţării. Turcia a avut în iunie un deficit de cont curent de 57,4 miliarde de dolari, echivalent cu 5,9% din PIB, un nivel record. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la 10 ani sunt în jur de 21%, cele mai mari din lumea emergentă.
Un sondaj publicat ieri arată că încrederea în economie a scăzut în Turcia la cel mai mic nivel din ultimii nouă ani.
„În acest punct, Turcia a devenit în mare parte netranzacţionabilă”, spune Tim Ash, strateg la BlueBay Asset Management.
Cu toate acestea, ministrul de finanţe al Turciei Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, a spus recent că „nu vedem riscuri mari pentru economia turcă sau pentru sistemul financiar”. El a mai spus că sancţiunile comerciale împotriva Ankarei ar putea destabiliza Orientul Mijlociu.
