La graniţa de est a Ucrainei războiul armatei guvernamentale cu forţele separatiste proruse a îngheţat în ceea ce aduce aminte de blocajul din 1917 de pe frontul de vest din Primul Război Mondial. Liniile de luptă nu se mişcă, iar tranşeele celor două tabere sunt la doar 50 de metri unele de altele. Dar dacă reîncep ostilităţile, vor fi pierderi grele de ambele părţi. Însă pe frontul mediatic internaţional ostilităţile au reînceput în forţă, cu ameninţări grele venind atât din partea Occidentului, aliatul Ucrainei, cât şi a Rusiei.
Moscova, spun specialiştii occidentali, a adus forţe militare masive în apropiere de graniţele cu Ucraina, acuzând o expansiune a NATO pe care nu o poate tolera.
UE şi SUA, în schimb, ameninţă că o nouă invazie cu trupe ruse a teritoriului ucrainean nu va rămâne fără consecinţe, iar statele europene au în plan noi sancţiuni economice asupra Rusiei. Dar astfel de sancţiuni au mai fost, iar Kremlinul pare că tot face ceea ce vrea. Mai grav este că actuala criză a gazelor arată europenilor cât de dependente sunt statele din UE de importurile de combustibil din Rusia.
Chiar în timp ce preşedintele SUA Joe Biden şi omologul rus Vladimir Putin purtau de la distanţă discuţii care ar fi trebuit să pună capăt crizei, Rusia îşi pregătea terenul pentru lansarea unei invazii terestre de amploare în ţara vecină, scrie The Guardian.
Presa occidentală interpreta limbajul corpului în cazul lui Putin, în discuţiile online cu Biden, ca dând la iveală nervozitate. Dar clipul cu aceste imagini au fost furnizate chiar de Rusia, iar Moscova excelează la războiul mediatic. Nervozitatea putea „trăda“ la fel de bine şi nerăbdare. Armata rusă a desfăşurat în partea Ucrainei controlată de separatişti notoriile baterii de rachete Buk-M1, cu care a fost doborât în 2014 din estul ucrainean ocupat de forţele proruse un avion malaysian cu aproape 300 de oameni la bord.
Dacă Rusia porneşte război contra Ucrainei, va trebui să facă anumiţi paşi: stabilirea de linii de aprovizionare cu combustibil, instalarea de spitale de campanie şi de sisteme de apărare antiaeriană cum sunt Buk-M1 pentru protejarea infanteriei, tancurilor şi trupelor. Astfel de pregătiri nu pot trece neobservate.
Oficiali de la Washington avertizează de ceva vreme că Moscova pregăteşte invadarea Ucrainei. Putin ar putea decide să-şi ţină trupele pe loc doar pentru a avea putere de negociere mai mare. Şi chiar dacă face aşa, specialiştii occidentali şi ruşi spun că această concentrare de forţe militare ruse, cuprinzând circa 100.000 de soldaţi, a doua astfel de manevră din acest an, prevesteşte o serie de viitoare crize ucrainene în condiţiile în care Putin vrea să blocheze cursul Ucrainei către Vest.
Joi, autorităţile ruse au anunţat că au interceptat un vapor ucrainean în Marea Azov, lângă Crimeea, care a refuzat să asculte ordinele. O zi mai târziu, Rusia a închis aproape 70% din suprafaţa Mării Azov, pe care o împarte cu Ucraina, pentru exerciţii militare. De atunci, retorica a devenit mai belicoasă.
Viceministrul de externe al Rusiei Serghei Riabcov a declarat ieri că ţara sa va răspunde „armat“ la ceea ce percepe a fi consolidarea poziţiilor NATO la graniţele de vest ale Rusiei, scrie The Moscow Times. Moscova acuză aducerea de armament NATO în Europa de est şi avertismentele occidentale privind invazia iminentă a Ucrainei.
„Răspunsul nostru va fi armat“ dacă blocul militar al vestului nu garantează sfârşitul expansiunii spre est, a spus Riabcov. „Vor fi confruntări.“ Ministrul a spus şi că Rusia ar putea fi forţată să aducă focoase nucleare în Europa că reacţie la ceea ce crede că sunt planuri similare ale NATO. Un alt diplomat rus a spus că Rusia pur şi simplu nu are încredere în NATO.
Din tabăra occidentală, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a reafirmat dorinţa NATO de a ţine uşa deschisă pentru Ucraina şi Georgia. Iar şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a spus ieri că „este foarte important pentru Rusia să ştie că un atac contra Ucrainei va avea costuri economice foarte ridicate pentru ea“. Luni s-au întâlnit pentru discuţii legate de criza ucraineană şefii diplomaţiilor din UE, iar sâmbătă cei din G7. Europenii n-au luat vreo decizie concretă privind sancţionarea Rusiei deoarece obiectivul este acela de a preveni un conflict, a precizat Borrell. Dar aceste sancţiuni au fost discutate deja cu SUA şi Marea Britanie. G7 au avertizat că invadarea Ucrainei va avea consecinţe „masive“ asupra Rusiei. Germania a punctat şi ea anunţând că agresarea Ucrainei va duce la blocarea gazoductului rusesc Nord Stream 2, care aduce gaze ruse direct pe piaţa germană, ocolind Ucraina şi Polonia. Dar Ucraina a acuzat Germania că i-a blocat aprovizionarea cu arme NATO. Unii analişti spun că Rusia are şi alte obiective în regiune, cum ar fi destabilizarea şi mai mult a Georgiei.
