Cea mai mare economie europeană are în faţă cea mai severă recesiune postbelică, dar aceasta a avut mai puţin de suferit de pe urma pandemiei decât alte mari economii europene, scrie Financial Times.
Numărul şomerilor din Germania a crescut cu 238.000 în perioada aprilie-mai, împingând rata şomajului de la 5,8% la 6,3%, cel mai ridicat nivel din 2016. Totuşi, piaţa germană a muncii a intrat în criză cu o rată aproape completă a ocupării forţei de muncă, fiind protejată de impactul pandemiei prin schema de şomaj parţial introdusă de guvern, în care s-au înscris peste 10 milioane de persoane.
Unii dintre aceştia încep să revină la activitate full-time, relevă un sondaj realizat de Institutul Ifo, potrivit Bloomberg.
Numărul persoanelor cu program redus de lucru a scăzut la 6,7 milioane în iunie de la 7,2 milioane în luna anterioară. Ospitalitatea, transporturile şi retailul s-au numărat printre sectoarele care au înregistrat cele mai mari scăderi în acest sens după ce redeschiderile şi relaxarea regulilor de siguranţă au permis companiilor să consemneze o revenire a cererii.
În părţi însemnate din puternicul sector manufacturier al ţării, însă, numărul persoanelor înscrise în programul de şomaj tehnic a continuat să crească. „Declinul este destul de lent, iar în unele sectoare numărul persoanelor înscrise în programe de şomaj parţial chiar creşte“, arată Sebastian Link de la Ifo.
Programul de stat menit să preîntâmpine pierderi masive de locuri de muncă a înregistrat iniţial cereri din partea a peste 10 milioane de muncitori în martie şi aprilie. La apogeul crizei financiare din 2009, schema a fost utilizată doar pentru aproximativ 1,5 milioane de muncitori.
Economiştii se tem că schema a amânat, mai degrabă decât evitat, un impact mult mai serios asupra locurilor de muncă germane, scrie Financial Times.
„În perspectivă, şomajul şi insolvenţele în creştere, cererea externă slabă ar putea limita ritmul redresării odată ce revenirea tehnică sub formă de V este lăsată în urmă“, arată Carsten Brzeski, economist la ING.
Ce se va întâmpla depinde în mare măsură de reluarea cheltuielilor de consum. Recent, au existat unele semne încurajatoare după ce indicatorul GfK privind încrederea consumatorilor a urcat cu 9% de la estimarea pe iunie, deşi acesta rămâne adânc în teritoriu negativ, cu o proiecţie de minus 9,6% pentru iulie.
