De asemenea, în Crimeea sunt 300.000 de tătari, iar mulţi dintre liderii lor au boicotat referendumul care a alipit regiunea Rusiei şi se îndoiesc de onestitatea acestuia. O parte dintre tătari sunt veterani ai conflictelor din Orientul Mijlociu. Unii au luptat alături de forţele rebele din Siria, susţinute de Occident.
„Avem islamişti, wahhabiţi, salafiţi şi alte grupări care au luptat în Siria. Nu-i putem opri pe cei care vor să moară cu demnitate“, a spus Jemilev Mustafa, un lider veteran al Mişcării Naţionale a Tătarilor Crimeeni şi membru al parlamentului ucrainean.
Însă, „dacă va fi un conflict armat, nici SUA şi nici NATO nu se vor implica militar, iar rezultatul ar fi dezmembrarea Ucrainei şi divizarea acesteia“, consideră Angela Stent, profesor la Şcoala de Servicii Externe a Universităţii Georgetown, citat de CNN.
Ea a explicat că proiectul lui Putin pentru cel de-al treilea mandat al său este să adune cât de multe state vecine pentru a forma o Uniune Euroasiatică. „Ucraina este o piesă cheie în acest proiect, iar Crimeea este cheia care deschide poarta Ucrainei“, a mai spus Stent.
Într-un discurs televizat adresat naţiuni, Putin a asigurat că Rusia nu vrea divizarea Ucrainei, dar a atenţionat că acest stat reprezintă o structură artificială a guvernelor sovietice care include unele din teritoriile care din punct de vedere istoric au aparţinut Rusiei, notează AP. În discurs, Putin a făcut clar că vrea ca Vestul să recunoască interesele ruseşti din Ucraina.
Luni, ministerul rus de externe şi-a prezentat principiile pentru soluţionarea crizei din Ucraina. În primul rând, va fi nevoie de autonomie mai mare pentru regiunile din Ucraina, ceea ce ar transforma statul într-o federaţie, proces care ar fi aprobat printr-un referendum naţional. Apoi, ministerul sugerează că statutul neutru al Ucrainei trebuie garantat de Rusia, de SUA şi de UE şi pecetluit de Consiliul de Securitate al ONU, obiectivul implicit fiind să împiedice ca Ucraina să devină membră a NATO.
Intrarea Ucrainei în UE şi NATO nu serveşte în acest moment celor mai bune interese ale ţării
Occidentul nu mai poate face nimic pentru a reda Crimeea Ucrainei după ce a răspuns acţiunilor lui Putin ameninţând doar cu restricţionarea acordării vizelor şi cu îngheţarea activelor anumitor oficiali. Însă statele vestice pot acţiona acum pentru a-l face pe Putin să se gândească de două ori înainte să-şi continue planurile, se arată într-un editorial al Bloomberg. În acest sens, liderii occidentali pot stabili măsuri economice coordonate contra Rusiei şi suspendarea pe termen nelimitat a Rusiei din Grupul celor Opt (G8, grupul celor mai mari ţări din lume). De asemenea, liderii pot căuta şi aplica mijloace pentru a reduce dependenţa Vestului de energia Rusiei, dependenţă de care Putin s-a folosit pentru a influenţa o parte din statele europene. Scopul nu ar trebui să fie izolarea pe termen lung a economiei ruseşti, ci creşterea prudenţei faţă de aceasta.
SUA şi UE nu vor lupta pentru a apăra ceea ce ar mai rămâne din Ucraina, continuă editorialiştii de la Bloomberg. Forţele occidentale nu sunt îndreptăţite prin niciun tratat să intervină armat, iar acţiunile militare ar contraveni intereselor lor. Rusia are mult mai multe în joc în Ucraina decât au SUA şi UE, iar Putin ştie aceasta. De aceea Ucraina nu ar trebui încurajată să creadă că se poate baza pe sprijinul militar al Occidentului. Interesele Ucrainei sunt cel mai bine protejate printr-o soluţie care încurajează legături mai strânse cu vestul, dar şi relaţii tolerabile, deşi reci, cu Rusia. SUA şi UE pot face mai mult pentru a încuraja Ucraina să se ajute singură prin asistenţă financiară şi economică şi stimularea reformelor politice. Însă discuţiile privind eventuala intrare a Ucrainei în UE şi NATO nu servesc, în acest moment, celor mai bune interese ale ţării. Legături mai strânse sunt de dorit şi realizabile, dar nu şi dacă acestea fac din Ucraina un adversar pe termen lung al Rusiei. SUA şi Europa nu ar trebui să pună Ucraina în această poziţie până când nu sunt pregătite să lupte pentru a o proteja, conchid editorialiştii de la Bloomberg.
Dacă dreptul la autodeterminare invocat de Putin pentru anexarea Crimeei s-ar aplica Şi În alte cazuri, Rusia s-ar dezmembra
„Cred că doar cetăţenii unei anumite ţări care au libertatea de decizie şi sunt în deplină siguranţă pot şi ar trebui să-şi hotărască viitorul. Dacă acest drept a fost dat albanezilor din Kosovo, dacă aceasta a fost posibil în diferite părţi ale globului, atunci nimeni nu a respins dreptul naţiunilor la autodeterminare. Cred că doar oamenii care trăiesc într-un anumit teritoriu au dreptul să-şi hotărască propriul viitor”, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin. Două zile mai târziu, acest concept privind autodeterninarea a fost aplicat cu sprijinul Kremlinului. Parlamentul Crimeei a votat desprinderea republicii de Ucraina şi alipirea la Rusia, ceea ce s-a şi întâmplat. Dacă ar fi să respecte şi în alte cazuri dreptul de autodeterminare, Putin şi-ar vedea Rusia fărâmiţată.
Kremlinul a fost acela care a refuzat dreptul de autodeterminare în republica Tatarstan, o altă entitate din Federaţia Rusă care în august 1990 s-a autodeclarat stat suveran, iar doi ani mai târziu 62% din populaţia republicii a votat prin referendum în favoarea unei noi Constituţii. Rusia nu a recunoscut Constituţia Tatarstan-ului şi nici rezultatul referendumului.
Rusia este fărâmiţată din punct de vedere etnic, iar multe dintre republicile autonome din interiorul federaţiei vor mai multă autonomie sau chiar suveranitate. Cecenia şi Daghestan sunt considerate focarul mişcărilor separatiste din Rusia. Lor li se mai alătură şi alte republici precum Tuva, Başcortostan, Republica Saha şi chiar regiuni cu populaţie majoritar rusă.
„De la căderea Uniunii Sovietice şi în special de la venirea la putere a preşedintelui Vladimir Putin, politica Rusiei a fost una de reprimare a atitudinilor separatiste şi a mişcărilor vizând autonomia. Cel mai notabil exemplu este Cecenia, care şi-a declarat independenţa în 1993, provocând conflicte intermitente cu Moscova pentru aproape două decenii”, scrie Michael Fedynsky, membru al organizaţiei National Democratic Institute din Washington, într-un articol publicat pe site-ul projectmaidan.com..
Mişcări separatiste au fost înregistrate şi în Republica Autonomă Daghestan, regiune dominată de avari şi unde doar 3,6% din populaţia de aproape trei milioane sunt etnici ruşi.
„După terminarea celui de-al Doilea Război Cecen în 2000, guvernul rus l-a adus în fruntea Republicii Cecene pe Ramzan Kadyrov, el însuşi un fost rebel. În schimbul sprijinului politic al lui Kadyrov, Kremlin-ul a subvenţionat puternic economia cenenă, uneori chiar cu până la 90% din bugetul republicii. Loialitatea lui Kadyrov depinde de acest ajutor, iar dacă subvenţiile ruseşti vor seca, Rusia ar putea pierde sprijinul liderului cecen”, explică Fedynsky.
Prin anexarea Crimeei, Rusia nu câştigă decât o nouă entitate a cărei loialităţi va trebui hrănite cu bani, ceea ce va pune presiune asupra economiei Rusiei, subliniază Fedynsky, adăugând că, dacă marile puteri din Occident vor aplica sancţiuni economice Rusiei, ale cărei venituri vin în principal din exporturile de gaze naturale şi petrol, atunci situaţia va deveni îngrijorătoare. Potrivit rezultatelor recensământului din 2010, 80,9% din populaţia Rusiei s-a declarat de etnie rusă. Federaţia Rusă este formată din 83 de entităţi cu drepturi federale egale, iar 23 dintre ele sunt entităţi autonome cu parlamente şi constituţii proprii, patru districte autonome şi o provincie (olbast) autonomă. Ioana Tudor
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014
