Câteva moduri în care Brexitul poate afecta afacerile în Marea Britanie şi pe continent: accelerarea apocalipsei retailului britanic, mai puţină bere europeană în pub-urile engleze şi pierderea accesului la servicii financiare vitale pentru firmele germane

La Londra, bătrânul retailer britanic de muzică şi film HMV a lichidat primul său magazin, deschis pe strada Oxford tocmai în 1921, ca parte a unui vast proces de restructurare care afectează în total 27 de puncte de vânzare.

Brexitul are efecte vizibile asupra minţilor cumpărătorilor şi a portofelelor acestora. Rezultatul este că pe străzile comerciale din oraşele britanice se închid zilnic magazine într-un ritm care aminteşte de apocalipsa retailului din SUA, şi nu există semne că prăpădul se va opri prea curând. Specialiştii spun că nici în criza din 2008 n-a fost atât de rău ca acum.

Brexitul are efecte şi asupra minţilor antreprenorilor şi oficialilor din Europa continentală: produce nelinişte. Pe Petr Dvorak, directorul producătorului ceh de bere Budvar, îl încurcă faptul că nu se ştie nimic sigur despre ieşirea Marii Britanii din EU, nici cum o să fie, nici măcar când o să fie. Marea Britanie este una dintre cele mai mari pieţe ale companiei. Budvar este unul dintre principalii producători de bere din Cehia care au început în ultimii ani să livreze bere în cisterne în efortul de a o aduce cât mai proaspătă la client. Berea nepasteurizată expiră în 21 de zile şi de aceea  un Brexit dur, care ar înseamna reintroducerea controalelor la graniţă şi întârzierea livrărilor, ar crea probleme majore. În Germania, banca centrală a avertizat că multe dintre companiile mai mici ale ţării nu reuşesc să se pregătească cum trebuie pentru posibilele turbulenţe care vor fi create de Brexit, mai ales în sistemul financiar. Pentru că băncile îşi mută o parte din operaţiuni de la Londra în alte centre financiare din UE, multe contracte va trebui reînnoite, însă procesul merge lent şi astfel celebrele Mittelstand germane şi-ar putea vedea blocat accesul la servicii financiare vitale.

La Londra, bătrânul retailer britanic de muzică şi film HMV a lichidat primul său magazin, deschis pe strada Oxford tocmai în 1921, ca parte a unui vast proces de restructurare care afectează în total 27 de puncte de vânzare, scrie The Guardian. Probleme cum sunt cele ale HMV, care s-a prăbuşit pentru a doua oară în insolvenţă, au multe lanţuri de magazine din Marea Britanie. Prăbuşirea lirei sterline în urma referendumului pentru Brexit a redus puterea de cumpărare a populaţiei, în timp ce îngrijorările privind un posibil declin economic după ieşirea ţării din UE îi forţează pe oameni să strângă cureaua, explică Bloomberg. Printre cele mai recente victime se numără L.K. Bennett, magazinele de îmbrăcăminte favorite ale ducesei de Cambridge Kate Middleton, şi specialistul în produse de patiserie Patisserie Valerie. De asemenea, retailerul de cartier Debenhams îşi închide zeci de magazine în contextul în care se luptă cu miliardarul Mike Ashley pentru controlul managementului. Rivalul House of Fraser se micşorează după ce a fost salvat de un oligarh anul trecut. Cu gigantul comerţului electronic Amazon.com ademenind cumpărătorii în spaţiul virtual - Marea Britanie este unul din liderii mondiali ai cumpărăturilor online -, cu Brexitul apropiindu-se şi cu magazinele de discount punând presiuni pe aprozarele tradiţionale, la orizont nu se vede nicio salvare. Numărul insolvenţelor a crescut cu o cincime din 2016 încoace. Anul trecut s-au prăbuşit peste 1.200 de retaileri. Străzile comerciale ale oraşelor britanice au devenit de nerecunoscut în ultimul deceniu. Numele mari au fost înlocuite cu cafenele, saloane de tatuaj, magazine caritabile sau doar cu spaţii pustii. Lanţul de magazine de cartier BHS, retailerul de electronice Maplin şi subsidiara britanică a Toys „R“ Us au dispărut. „Practic nu mai există niciun retailer mare care să nu prefere să scape foarte rapid de câteva magazine“, spune Richard Fleming, director de restructurări la Alvarez and Marsal. „Este ceva mai mare decât în criza financiară din 2008 deoarece stresul este mult mai real.“ Dacă o recesiune economică accentuează efectele tranziţiei spre comerţul electronic, „va fi groaznic“, a mai spus Fleming. Organizaţia British Retail Consortium estimează că din sector ar putea să dispară 900.000 de locuri de muncă până în 2025. Şocurile Brexitului vor ajunge până în Cehia. Piaţa unică este o oportunitate de extindere până la ex­trema vestică a UE pentru producătorul ceh de bere Budejovicky Budvar, cunoscut pentru marca Bud­weiser. O bere cu acelaşi nume vinde şi gigantul ame­rican Anheuser-Busch, cu care Budvar a avut o dispută comercială care a durat peste un secol, scrie AP.

Budejovicky Budvar deţine acum drepturile exclusive de a vinde bere  Budweiser pe majoritatea pieţelor europene, inclusiv în Germania. Însă în Marea Britanie atât Budvar, cât şi AB InBev, deţinută de Anheuser-Busch, pot vinde Budweiser după ce o instanţă de judecată a hotărât că consumatorii pot face deosebire între cele două băuturi.

Brexitul nu va schimba nimic în ceea ce priveşte aranjamentul. Însă pot fi cehii siguri că englezii nu vor cumpăra mai  mult Budweiser american după ce vor ieşi din UE? Dvorak are încredere în calităţile mărcii sale. Însă pe director îl îngrijorează tehnicalităţile Brexitului. Pierderea pieţei britanice ar fi o lovitură pentru firmă, orientată din ce în ce mai mult spre export.

„Ne-ar putea ameninţa poziţia în baruri şi restaurant dacă nu vom putea aproviziona piaţa la timp util o perioadă mai prelungită“, spune Dvorak. „Ultimul lucru de care avem nevoie este ca berea noastră să rămână înţepenită undeva la graniţă.“ Până se clarifică problema Brexitului, Budvar nu poate face altceva decât să strângă cât mai multe provizii de bere în Marea Britanie. Însă aceasta este doar o soluţie pe termen scurt, iar cantităţile de bere care pot fi depozitate sunt destul de mici.

Din Germania, banca centrală avertizează că multe dintre companiile mai mici ale ţării nu reuşesc să se pregătească pentru posibilele perturbări produse de Brexit şi că pot pierde accesul la servicii financiare din această cauză, scrie Financial Times. Băncile îşi transferă activităţile de piaţă pentru clienţii din UE ñ cum ar fi servicii de clearing pentru instrumente derivate şi swapuri valutare ñ de la Londra în Frankfurt, Paris, Dublin şi alte oraşe din afara Marii Britanii pentru a evita perturbările cauzate de Brexit. Însă băncile nu pot muta afacerile clienţilor decât dacă primesc de la aceştia permisiunea, ceea ce presupune negocieri cu fiecare client în parte şi semnarea unor contracte noi. Specialiştii de la Bundesbank sunt tot mai îngrijoraţi de ritmul lent al refacerii documentelor. „Băncile iau legătura cu clienţii care ar putea fi afectaţi de Brexit. Problema este că răspunsul este limitat“, spune Joachim Wuermeling, membru în boardul Bundesbank. „Prea mulţi clienţi nu reacţionează deloc.“ Multe firme s-ar putea să aibă legături nevăzute cu Marea Britanie. Oficialul a dat, într-un interviu pentru FT, exemplul teoretic al unui producător german de maşini-unelte, o afacere de familie, care exportă în India şi foloseşte o bancă din Frankfurt pentru a cumpăra swap-uri valutare cu care să se protejeze de riscurile cursului de schimb. Tranzacţia implică o subidiară londoneză a băncii cu pricina, însă după Brexit va fi în responsabilitatea diviziei din Frankfurt. Dacă nu încheie un nou contract cu banca, firma ar putea pierde accesul la serviciile financiale ale băncii.