Comisia Europeană susţine că UE 27 are nevoie de un pachet minim de redresare de 2.000 de miliarde de euro, pentru a aborda impactul COVID-19, arată un comunicat de presă.
În rezoluţia privind revizuirea următorului buget UE şi planurile de redresare economică, deputaţii cer un pachet solid, axat pe nevoile cetăţenilor şi pe consolidarea bugetului UE. |
Rezoluţia a fost adoptată vineri cu 505 voturi pentru, 119 împotrivă şi 69 abţineri. „Cetăţenii europeni trebuie să se afle în centrul strategiei de redresare”, subliniază deputaţii, adăugând că Parlamentul va acţiona ferm în apărarea intereselor cetăţenilor. Eforturile de redresare trebuie să aibă o puternică dimensiune socială, abordând inegalităţile sociale şi economice şi nevoile celor mai afectaţi de criză. Parlamentul insistă asupra faptului că noul „fond de redresare şi de transformare” trebuie să aibă o valoare de 2 mii de miliarde EUR, să fie finanţat „prin emiterea de obligaţiuni de redresare pe termen lung”, iar sumele să fie acordate „prin împrumuturi şi, în principal, prin granturi, plăţi directe pentru investiţii şi capitaluri proprii”. Parlamentul solicită Comisiei să nu utilizeze multiplicatori financiari „fantezişti şi îndoielnici” pentru a prezenta cifre ambiţioase, deoarece este în joc credibilitatea UE. Investiţiile de redresare trebuie adăugate programelor finanţate de CFM Planul de redresare trebuie să fie finanţat în plus faţă de următorul cadru financiar multianual (CFM), care este bugetul pe termen lung al UE, nu în detrimentul programelor UE existente şi viitoare, avertizează deputaţii. În plus, aceştia insistă asupra faptului că bugetul multianual trebuie consolidat şi subliniază că Parlamentul îşi va utiliza puterile de veto în cazul în care solicitările sale nu sunt satisfăcute. Sumele prevăzute pentru redresare „ar trebui să meargă spre programe înscrise în bugetul UE”, pentru a garanta o „supraveghere şi o participare parlamentară deplină”. Parlamentul trebuie, de asemenea, să fie implicat pe deplin „în elaborarea, adoptarea şi punerea în aplicare a fondului de redresare”. Parlamentul avertizează Comisia cu privire la „orice încercare de a concepe o strategie europeană de redresare în afara metodei comunitare şi prin recurgerea la mijloace interguvernamentale”. Planul trebuie să se axeze pe priorităţile prevăzute în Pactul ecologic european şi în agenda digitală „Pachetul de redresare masivă”, pe care deputaţii l-au solicitat deja în rezoluţia recentă din aprilie, trebuie să aibă o „durată proporţională cu impactul profund pe termen lung preconizat al crizei actuale”. Acesta trebuie să „transforme economiile noastre” prin sprijinirea IMM-urilor şi „să crească oportunităţile în materie de locuri de muncă şi să dezvolte competenţe profesionale pentru a atenua impactul crizei asupra lucrătorilor, consumatorilor şi familiilor”. Deputaţii solicită ca investiţiile să fie axate pe priorităţile prevăzute în Pactul ecologic european şi în agenda digitală şi insistă asupra creării unui nou program european de sănătate autonom. Reforma UE privind sursele de venit devine vitală Deputaţii îşi reiterează apelul pentru introducerea unor noi „resurse proprii” (surse de venituri ale UE), astfel încât să fie evitată o creştere suplimentară a contribuţiilor directe ale statelor membre la bugetul UE pentru a răspunde nevoilor CFM şi Fondului de redresare şi de transformare. Întrucât plafonul pentru veniturile UE este exprimat în VNB, care potrivit preconizărilor va scădea semnificativ ca urmare a crizei, deputaţii fac apel, de asemenea, la „o creştere imediată şi permanentă a plafonului pentru resurse proprii”. Comisia Europeană urmează să prezinte în curând o propunere de revizuire a CFM şi de creare a fondului de redresare ţinând seama de criza sanitară şi de consecinţele acesteia. Dat fiind că actualul buget al UE pe termen lung se încheie la 31 decembrie 2020, UE are nevoie de un nou orizont de planificare bugetară pentru următorii şapte ani. Prin urmare, Comisia Europeană a prezentat planuri pentru următorul CFM pentru perioada 2021-2027 în mai 2018 şi a anunţat o nouă propunere pentru mai 2020, care să ţină seama de criza sanitară şi de consecinţele acesteia. Parlamentul European şi-a adoptat poziţia în noiembrie 2018 şi a reconfirmat-o în octombrie 2019. Consiliul nu a fost încă în măsură să convină asupra unei poziţii. |
