"La şase decenii de la adoptarea Tratatului fondator al UE, semnat la Roma, un stat membru este acuzat pentru prima dată de încălcarea valorilor democratice şi a normelor statului de drept. Prin lansarea acţiunii de sancţionare a Poloniei, Comisia Europeană a simţit clar că nu are altă soluţie, miza fiind însăşi credibilitatea Executivului Uniunii Europene. Dacă un stat încalcă valorile democratice, are de suferit întregul sistem de încredere şi principii comune. Comisia Europeană a acordat Poloniei un termen de trei luni pentru a remedia problemele. Dacă nu se ajunge la niciun compromis, disputa va avea consecinţe durabile, chiar periculoase, pentru unitatea Uniunii Europene, sugerând că cele mai grave provocări pentru UE în 2018 nu vor fi şocurile financiare din zona euro, migraţia ilegală sau stagnarea procesului de ieşire a Marii Britanii. În schimb, pot fi tensiunile din ce în ce mai mari între statele vestice şi estice pe tema democraţiei şi statului de drept", comentează editorialistul Tony Barber, într-un articol publicat în Financial Times sub titlul "Criticile la adresa Poloniei evidenţiază tensiunile între statele estici şi vestice din UE".
"Aceasta ar putea fi o suprasimplificare geografică. Guvernele UE care critică Polonia nu sunt doar din Europa Occidentală. Similar, nu toate ţările foste comuniste din Europa Centrală şi de Est sunt vizate de sancţiuni ale Uniunii Europene. Dar există un adevăr în acest tablou. Franţa şi Germania, principalele naţiuni din Europa Occidentală, sunt pregătite, dacă va fi necesar, să lanseze acţiuni suplimentare împotriva Poloniei în Consiliul European (...)", subliniază editorialistul FT.
"Ţările UE criticate pentru subminarea principiilor democratice ori pentru că fac prea puţin pentru a combate corupţia şi a susţine independenţa justiţiei provin din Est. Acest grup include Ungaria, Bulgaria şi România, alături de Polonia. Sunt şi alte probleme care generează clivaje între Vest şi Est. Cea mai sensibilă este modul de asumare a contribuţiilor în gestionarea crizei refugiaţilor şi imigranţilor veniţi în Europa. Problema afectează profund elementele de identitate naţională, suveranitatea şi atitudinile faţă de islam", explică FT.
O altă sursă de dispute va fi bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Ţările estice au fost principalii beneficiari ai fondurilor regionale distribuite prin bugetul din intervalul 2014-2020. "Polonia primeşte cel mai mult. Germania şi alte ţări pledează pentru condiţionarea acordării viitoarelor fonduri de respectarea valorilor UE. Dar acest tratament ar putea să îi alarmeze pe politicienii din cadrul formaţiunii de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), mai puţin decât şi-ar imagina unii vest-europeni. L-am auzit pe Mateusz Morawiecki, noul premier al Poloniei, spunând că se bucură să aibă şansa de a deconecta economia ţării de subvenţiile UE. La fel de bine, acţiunile Comisiei Europene aproape sigur nu vor conduce la sancţiuni concrete împotriva Poloniei, precum suspendarea drepturilor de vot. (...). Însă animozităţile dintre Vest şi Est vor continua să mocnească", concluzionează editorialistul FT.
