Business Internaţional

Ce ar avea de pierdut sau de câştigat România dacă Moscova întrerupe relaţiile cu statele Uniunii Europene şi Moldova

Ce ar avea de pierdut sau de câştigat România dacă Moscova întrerupe relaţiile cu statele Uniunii Europene şi Moldova

Autor: Bogdan Cojocaru

24.07.2014, 00:06 3058
Criza ucraineană se agravează, dezbină Europa, determină SUA să forţeze mâna aliaţilor europeni, pe cerul Ucrainei se duce un război în care cad avioane, iar Rusia a demonstrat că poate răspunde presiunilor occidentale inclusiv prin blocarea importurilor din ţările europene şi a livrărilor de gaze naturale în perioadele în care este cea mai mare nevoie de ele.

Dacă între Vest şi Rusia cade o nouă „Cortină de fier“, dacă sunt retezate legăturile dintre Moscova şi Occident, ce ar avea de pierdut sau poate de câştigat România?

Cât de importantă este Rusia ca piaţă de export, se poate lipsi România de capitalul şi gazele ruseşti? Poate România înlocui ce importă de acolo? Va muta Renault producţia de la Avtovaz în România, la Dacia, sau o va duce în Maroc, unde forţa de lucru este de două ori mai ieftină? Ar putea lua România sau UE locul Rusiei în relaţiile cu Republica Moldova? La aceste întrebări încearcă să găsească răspuns analiza ZF.

 

Rusia este un partener comercial modest pentru România, dar nu unul de neglijat

Federaţia Rusă este un partener comercial modest pentru România, dar nu unul de neglijat.

Rusia ocupă locul 9 în topul partenerilor la export, cu o pondere de 2,8% în total exporturilor, şi locul şase la importuri, cu o pondere de 4,1%. Rusia aduce României al şaptelea deficit comercial ca mărime, de 1,3 mld. dolari, potrivit datelor ministerului de Externe.

România exportă în Rusia mai ales vehicule (33,7% din total), maşini, aparate şi echipamente electrice (25,7%) produse ale industrie chimice (12,4%), mobilă (5,08%) şi metale comune (4,85%). În schimb, România importă în principal petrol şi produse petroliere (64%), gaze naturale (17,2%) şi materiale plastice (3,2%).

Între companiile româneşti aflate în topul exportatorilor din România în Rusia de anul trecut ministerul de Externe enumeră Renault Industrie Roumanie, Michelin România, care produce anvelope, Kronospan România, un  producător major de plăci pe bază de lemn, Egger România, care livrează produse pentru amenajări interioare, pentru construcţii şi parchet laminat, Automobile Dacia, ArcelorMittal Galaţi, Pirelli Tyres România, Terapia SA Cluj, Lafarge Ciment România şi Danfoss, furnizor de soluţii pentru industrie pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Cerasus Grup, o organizaţie din Iaşi formată din peste 40 de antreprenori şi fermieri ieşeni care se ocupă cu producţia de fructe, în special cireşe, este o altă prezenţă românească pe piaţa rusească. Asociaţia exportă fructe de peste 360.000 de euro sub brandul Panere în Moscova şi în Sankt Petersburg, şi printr-un lanţ de supermarketuri cu prezenţă naţională în Rusia.

 

Investiţii reciproce microscopice

La sfârşitul anului 2012 stocul investiţiilor directe româneşti în Rusia se cifra la 11 mil. dolari, conform statisticii băncii centrale ruseşti. În schimb, Rusia este prezentă în România cu aproape 50 de firme cu capital rusesc, dar acestea au o amprentă ştearsă – ocupă locul 60 în topul investitorilor străini în România cu un capital social subscris de 8,5 mil. dolari la sfârşitul anului trecut.

Soldul investiţiilor directe ale Rusiei în România la 31 decembrie 2012 era de 138 milioane de dolari.

Pe piaţa românească ruşii insistă însă pe partea carburanţilor. Lukoil, al doilea mare producător de petrol al Rusiei, este prezent cu o rafinărie, Petrotel, în Ploieşti şi o reţea de peste 300 de benzinării. Petrotel avea anul trecut aproape 470 de angajaţi, faţă de 1.030 în 2008, şi pierderi de un miliard de lei.

Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia şi din întreaga lume, are, prin grupul sârbesc NIS, 15 benzinării în România.

 

Închiderea pieţelor ruseşti pentru Moldova a început deja

Economia Moldovei are legături economice mult mai strânse cu Rusia decât România, în special pe culoarele capitalului şi energiei. În stocul de investiţii directe străine calculat pentru sfârşitul anului trecut, investitorilor din UE le revine o pondere de 52%, pe când celor din Comunitatea Statelor Independente una de doar 11,6%. Soldul investiţiilor directe ale Rusiei în Moldova se cifra la 570 milioane de dolari. Însă câteva sute de mii de cetăţeni moldoveni lucrează în Rusia. Autorităţile de la Chişinău estimează numărul acestora la cel mult 300 de mii de moldoveni, cam cât ar munci în ţările Uniunii Europene. Alte estimări ridică numărul la 500.000 – 700.000, la o populaţie de 3,5 milioane. Multe dintre satele sau oraşele mai sărace din Moldova au doar două legături rutiere directe: cu Chişinău şi cu Moscova.

Federaţia Rusă este cel mai mare partener comercial al Moldovei, cu o pondere de 20% în exporturi şi una de 15% în importuri în primele cinci luni ale acestui an. Însă rolul Rusiei se diminuează treptat, având în vedere că participaţia Rusiei la exporturile şi importurile Moldovei era de 28% respectiv 16% în perioada similară a anului trecut, conform statisticilor oficiale moldoveneşti.

Reducerea drastică a exporturilor reflectă în parte interdicţiile impuse de Moscova. Ruşii şi-au închis piaţa pentru fructele, vinurile şi conservele de legume produse în Moldova, în condiţiile în care Chişinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Problema este gravă deoarece cea mai mare parte a exporturilor moldoveneşti către Rusia este reprezentată de produse vegetale şi alimentare (32%, în 2012).

UE a răspuns interdicţiilor ruseşti prin majorarea cotelor de import de vinuri şi produse vegetale şi alimentare moldoveneşti, dublându-le pe cele pentru legume şi fructe. Însă, spune Alexander Slusar, preşedintele uniunii agricultorilor Uniagroprotekt, „doar 10-20% din producătorii moldoveni se pot reorienta pentru a exporta în alte state“.

Mai grav este că 70%  - 566 milioane de dolari, în 2012 - din importurile Moldovei din Rusia sunt petrol şi gaze naturale. Consumul de gaze al Moldovei este acoperit deocamdată în totalitate de importurile din Rusia. Spre comparaţie, România a cheltuit anul trecut 497 milioane de dolari pe importurile de gaze ruseşti. Aceste importuri au acoperit 15% din consum.

 

Renault, încotro?

Pentru constructorul auto francez Renault, proprietarul Dacia, Federaţia Rusă reprezintă a treia piaţă ca mărime. Grupul produce în Rusia, sub marca Renault, modelele Duster, Logan şi Sandero. În primele cinci luni ale anului înmatriculările noi ale Renault în Rusia s-au cifrat la 80.000 de unităţi. Dacă Rusia scoate grupul de pe piaţă, problema se pune unde se va muta producţia, în România sau în Maroc, unde forţa de muncă este de două ori mai ieftină, şi cui va vinde. Producţia Renault din Rusia este orientată către piaţa locală.

 

Legăturile României şi Moldovei cu Rusia pe scurt

* Rusia aduce României al şaptelea deficit comercial ca mărime, de 1,3 miliarde de dolari;

* România exportă în Rusia mai ales produse finite şi importă materii prime;

* Soldul investiţiilor directe ale Rusiei în România la 31 decembrie 2012 era de 138 milioane de dolari, prea mic pentru a fi luat în calcul de statisticile BNR;

* Între 300.000 şi 700.000 de cetăţeni moldoveni lucrează în Rusia, la o populaţie de 3,5 milioane de locuitori;

* Cele mai multe exporturi moldoveneşti se duc în Rusia, dar acestea se reduc drastic;

* Circa 70%  - 566 milioane de dolari, în 2012 - din importurile Moldovei din Rusia sunt petrol şi gaze naturale. 497 milioane de dolari a plătit anul trecut România pentru gazele ruseşti.

AFACERI DE LA ZERO