Business Internaţional

Ce ar însemna Statele Unite ale Europei despre care vorbeşte preşedintele Traian Băsescu şi cum ar arăta România în această uniune

Ce ar însemna Statele Unite ale Europei despre care vorbeşte preşedintele Traian Băsescu şi cum ar arăta România în această uniune

Vom avea Statele Unite ale Europei?

Autor: Bogdan Cojocaru

24.08.2011, 00:06 3923

Unii analişti apreciază că transformarea zonei euro în SUE ar fi singura soluţie prin care uniunea monetară poate ieşi fără modificări de structură din criza datoriilor. Alţi analişti consideră însă că acest proiect este o utopie în contextul actual, când Europa se confruntă cu un evident deficit de leadership.

Ce ar reprezenta SUE?

Un organism cu o integrare economică rotundă, fără decalaje între economii, cu politici fiscale şi monetare integrate instituţional, adică ministru de finanţe şi trezorerie unice şi politici economice comune, nu doar coordonate, apreciază profesorul de economie Daniel Dăianu.

Recent, sub presiunea pieţelor, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au făcut o serie de propuneri văzute de unii analişti ca un pas spre o integrare mai strînsă a zonei euro şi spre SUE. Cei doi lideri au propus înfiinţarea unui consiliu de guvernanţă economică în zona euro, limitarea datoriilor statelor prin Constituţie, impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivelul UE şi armonizarea sistemelor fiscale din Germania şi Franţa.

Traian Băsescu, preşedintele României: Trebuie să decidem repede, în următorii 2-3 ani, dacă vom crea Statele Unite ale Europei sau nu.Într-adevăr, în faţa crizei, Europa are doar două alternative reale, scrie The Wall Street Journal. Prima ar fi ca UE, sau cel puţin zona euro, să se trans­forme într-un singur stat naţional. Astfel, Franţa, Germania, Italia şi Spania vor deveni un fel de Texas, California sau New York - state mari într-o uniune federală largă. Un guvern unic euro­pean va lua deci­ziile importante, în timp ce autorităţile locale vor gestiona proble­mele mărunte.

"În loc să avem instituţii internaţionale formând împreună UE, vom avea SUE", arată publicaţia.

A doua alternativă, şi cu şanse mai mari de realizare, este stabilirea unei uniuni mai puţin perfecte. Euro se va sparge în mai multe monede naţionale, iar UE va deveni un organism mai slab şi mai puţin integrat format din state membre mai independente - mai mult o Comunitate a Naţiunilor Britanice decât Imperiul Roman.

Publicaţia germană Handelsblatt înclină spre aceleaşi scenarii: "Mulţi comentatori consideră că ar trebui fie să se lase euro să cadă, fie să se construiască un fel de SUE".

Cert este că volatilitatea pieţelor grăbeşte liderii europeni să pună bazele unei uniuni fiscale mai strânse, potrivit televiziunii americane CNBC. Analişti mai pesimişti estimează că Europa ar putea ajunge la o politică fiscală comună în 10-20 de ani.

Ideea de SUE s-a evidenţiat cu putere în anii 1950, când fondatorii integrării europene vedeau în uniunea vamală primul pas spre o uniune mai mare. Această dorinţă pare să fi dispărut la actuala generaţie de lideri europeni, însă criza prin care trece zona euro împinge Europa, care are o uniune monetară fără o uniune fiscală, spre direcţia SUE, scrie Bussiness insider.

Cât de realizabil este proiectul SUE

"Sunt mai multe piedici pentru formarea SUE. Starea actuală de spirit din UE nu este favorabilă. SUE ar fi posibilă numai dacă Germania o va permite, însă Germania nu converge spre această teză", explică Daniel Dăianu. El consideră că în Europa prevalează respingerea integrării şi că nu există lideri de anvergură "care să tragă electoratele şi să se impună" şi subliniază că încrederea este un factor important în mersul unei economii.

"În Europa există un blocaj care rezultă din faptul că politicile naţionale nu mai converg în interesul Uniuni. De altfel, Tratatul de la Lisabona nu face decât să consfinţească lipsa de voinţă politică", spune Daniel Dăianu.

Dacă în UE nu se realizează o integrare economică rotundă, UE va converge către un nucleu puternic, în jurul căruia vor gra­vita ţările periferice, printre care şi România, adaugă el.

Daniel Dăianu, profesor de economie: Europa duce lipsă de lideri de anvergură care să se impună.Pentru a se ajunge la SUE, ins­tituţiile europene ar trebui să fie mai puternice, Comisia Europeană să aibă prerogative sporite.

În prezent, de­ciziile importante sunt dictate de Parlamentul Euro­pean, unde se impune o sin­gură voce, cea a Germaniei, comple­tează Daniel Dăianu.

În Marea Britanie, cotidianul Yorkshire Post averti­zează că "nu ar trebui să încercăm să fim ca Statele Unite ale Americii, China sau India, deoarece s-ar ajunge la un război rece. De altfel, nu suntem un stat naţional, ci UE, o structură atât de mare încât nu poate avea o singură politică economică".

Publicaţia irlandeză Independent merge mai departe şi citează teoria conspiraţiei, care spune că toată criza zonei euro a fost adusă pentru a facilita crearea SUE.

"Deznodământul summitului franco-german constă mai mult în propuneri care tind să ne facă pe toţi mai germani, propuneri care convin germanilor, dar nu şi restului lumii - armonizarea taxelor, care ar creşte presiunile pentru majorarea impozitării companiilor, o taxă pe tranzacţiile financiare, care ar putea ucide ecomomia şi regula de aur a deficitului bugetar zero", scrie Independent.

Otmar Issing, fost membru în consiliul executiv al BCE, consideră că tendinţa uniunii politice din UE se îndreaptă în direcţia unui regim de bailout, şi nu către o uniune politică democratică şi legitimă.

"Este o cursă pe drumul alunecos al unui regim fiscal indisciplinat. Acest tip de uniune politică nu va supravieţui. Prăbuşirea va fi adusă de rezistenţa populaţiei. Consecinţele ar fi prăbuşirea celui mai de succes proiect de integrare economică din istoria umanităţii", spune el.

De unde vine această rezistenţă a populaţiei? Naţionalismul este foarte puternic în momentele de criză. Aceasta s-a văzut după Marea Depresiune economică din anii 1930, când multe naţiuni şi-au ales ca lideri dictatori, explică Lucian Anghel, economist-şef la BCR.

"Dar independenţa, dacă este bine creată, se va menţine, ca în cazul SUA", spune el.

Cum va arăta România ca parte a SUE

"Făcând parte din liga câştigătoare, individul nu are decât de câştigat. România a performat foarte bine după ce şi-a stabilit obiective, sub coordonare străină sau din interior", spune Lucian Anghel.

El dă exemplul aderării la UE, în care un obiectiv de interes naţional a fost mai uşor de implementat inclusiv prin ghidaj extern. De asemenea, economia Japoniei s-a dezvoltat puternic după cel de-Al Doilea Război Mondial, sub tutela SUA.

România a înregistrat cea mai puternică expansiune industrială în perioada 1950-1980, când obiectivele erau stabilite de regimul comunist.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO