♦ Mecanismul European de Stabilitate (ESM) este un vehicul de finanţare lansat în octombrie 2012 şi reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor.
♦ ESM, o agenţie permanentă cu sediul în Luxemburg, furnizează asistenţă financiară, sub forma împrumuturilor, ţărilor cu probleme din zona euro, sau sub formă de capital nou băncilor confruntate cu dificultăţi financiare.
♦ ESM are o putere maximă de creditare de 500 de miliarde de euro. Agenţia se finanţează de pe pieţele financiare vânzând obligaţiuni, la fel cum fac guvernele.
♦ Fundaţia financiară a ESM o reprezintă capitalul furnizat de guvernele zonei euro. Acestea au contribuit până acum cu 80 de miliarde de euro, dar s-au angajat să participle cu 700 de miliarde de euro. Acest capital nu reprezintă banii folosiţi ca asistenţă financiară, ci absoarbe eventualele pierderi cauzate de un eventual default suveran pe datoriile către ESM. Acest capital reprezintă o asigurare pentru investitorii de pe pieţele financiare că îşi vor primi înapoi banii împrumutaţi către ESM. Această încredere este vitală pentru ca ESM să aibă un rating ridicat şi prin urmare să se împrumute la costuri mici.
♦ Ţările cu cele mai mari contribuţii sunt Germania (27%), Franţa (20%) şi Italia (18%).
♦ ESM poate împrumuta direct guvernele, dar le poate finanţa şi prin cumpărarea obligaţiunilor suverane ale acestora, fie direct, fie de pe pieţele financiare. De asemenea, ESM poate sprijini financiar – recapitaliza - direct băncile, de obicei furnizând fonduri în schimbul acţiunilor acestora.
♦ Până acum ESM a finanţat programul de salvare a băncilor spaniole, furnizând 41,3 miliarde de euro (ultimul an de rambursare este 2027) şi programul de bailout al Ciprului, care a primit până în prezent 5,7 miliarde de euro dintr-un total alocat de nouă miliarde de euro.
♦ Politicile pe care statul debitor trebuie să le urmeze în schimbul finanţării sunt negociate în funcţie de fiecare caz în parte.
