Specialiştii analizează posibilitatea ca Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la potenţiale atacuri americane asupra instalaţiilor sale nucleare.
Decizia ar avea consecinţe dramatice asupra economiei mondiale, având în vedere că prin această cale îngustă din Golful Persic tranzitează 20% din petrolul şi gazele mondiale.
Strâmtoarea, cu o lăţime de doar 33 km în punctul cel mai îngust, transportă zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol în valoare de 600 de miliarde de dolari anual. Prin ea trece producţia din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, conform BBC.
Blocarea acestui coridor ar lovi dur economiile asiatice. China, care cumpără 90% din exporturile iraniene de petrol, s-ar confrunta cu costuri majore de producţie care s-ar răsfrânge asupra inflaţiei globale. India importă prin strâmtoare jumătate din ţiţeiul şi 60% din gazele naturale, Coreea de Sud 60% din petrolul brut, iar Japonia aproape trei sferturi.
Iranul ar putea bloca temporar traficul prin amplasarea de mine cu submarine şi nave rapide, dar experţii consideră că SUA şi aliaţii ar restabili rapid fluxul prin mijloace militare, similar intervenţiei din anii 1980 în timpul „războiului tancurilor" Iran-Irak.
Secretarul de stat american Marco Rubio a catalogat o eventuală închidere drept „sinucidere economică" pentru Iran şi i-a cerut Chinei să intervină diplomatic.
Analistul Vandana Hari consideră că Iranul "are puţin de câştigat şi prea mult de pierdut" dintr-o astfel de acţiune.
Ţările din Golf au dezvoltat rute alternative - Arabia Saudită prin conducta Est-Vest (5 milioane barili/zi), EAU prin conducta către Fujairah (1,5 milioane barili/zi), iar Iranul prin conducta Goreh-Jask (350.000 barili/zi). Totuşi, aceste alternative pot transporta doar 15% din volumul actual al strâmtorii.
