Business Internaţional

Ce ne poate învăţa istoria despre impactul economic al pandemiei de coronavirus

Demonstraţie aeriană de 2 iunie, Ziua Naţională a Italiei

Autor: Eduard Ivanovici

06.06.2020, 10:31 241

Ciclul economic actual este similar globalizării în masă impusă de cele două războaie mondiale, însă de data aceasta, procesul globalizării are loc în sens invers, scrie Fortune.

De-a lungul primelor cinci economii din Europa, 30 de milioane de muncitori continuă să îşi primească o parte din salariu prin subvenţii guvernamentale. În Statele Unite, aproape jumătate din actul privind ajutoarele şi securitatea economică pentru persoanele afectate de coronavirus (CARES) include plăţi directe către gospodării, ajutoare suplimentare în caz de şomaj şi protecţie financiară pentru muncitorii încă angajaţi. Mobilizarea atinge un cost de 1,23 trilioane de dolari, 6% din PIB-ul Statelor Unite, sau cota bugetară a armatei americane din anul 1941.

Guvernul din timpul celor două războaie mondiale a devenit principalul actor şi cumpărător din spaţiul economic – şi chiar dacă situaţia s-a schimbat în zilele noastre, rolul guvernului a crescut substanţial. Înainte de Primul Război Mondial, consumul administraţiei publice în Marea Britanie a crescut de la 8% din PIB în 1913 la aproape 40% în 1917, potrivit Băncii Angliei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, consumul administraţiei publice din SUA a crescut de la 15% din PIB în 1940 la 48% în 1943.

Datoria publică este mult mai mare în prezent, iar băncile centrale au crescut masiv valoarea asset-urilor. Bilanţul federal al Statelor Unite a crescut cu aproape 4 trilioane de dolari în 2019 până la 7,1 trilioane. În Europa, asset-urile băncilor centrale au crescut semnificativ în ultimele luni, cu aproape 800 de miliarde de euro. Astfel, bugetul public este la fel de întins în unele ţări exact ca la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Totuşi, dacă starea actuală a economiei se prelungeşte cu încă un trimestru sau două, cheltuielile administrative vor ţine ritmul de creştere al PIB-ului pe linia de plutire pe măsură ce gospodăriile vor continua să taie din cheltuieli, business-urile vor tăia din investiţii, iar exporturile se vor prăbuşi.

Pandemia a scos la iveală starea de nesiguranţă economică a sute de milioane de oameni. Dar dacă trecutul reprezintă un ghid bun de urmat, vor urma cel mai probabil o serie de reforme sociale. În Marea Britanie, Franţa şi alte ţări europene, au fost adoptate reforme masive în timpul şi după cel de-al Doilea Război Mondial. În Statele Unite, Actul de reajustare „G.I. Bill” le-a oferit veteranilor care s-au întors acasă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi abilităţile şi educaţia.

Astfel, recuperarea post-pandemie ar putea accelera o serie de schimbări precum venitul universal, munca de acasă şi o rezilienţă mai mare a gospodăriilor, muncitorilor şi companiilor în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare. Dacă schimbările vor avea loc, ne putem trezi cu un contract social reînnoit care îmbunătăţeşte securitatea financiară, extinde accesul la tehnologie şi creează un flux de productivitate şi prosperitate economică.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO