• Leu / EUR4.7777
  • Leu / GBP5.6840
  • Leu / USD4.3149
Business Internaţional

Ce putere vor avea euroscepticii şi extremiştii din Parlamentul European

Ce putere vor avea euroscepticii şi extremiştii din Parlamentul European

Autor: Bogdan Cojocaru

27.05.2014, 00:06 477
Noaptea europarlamentarelor, printre cele mai mari alegeri democratice din lume, a aparţinut partidelor eurosceptice, de stânga şi de dreapta, de la extremele spectrului politic.

Acestea, chiar dacă nu vor ocupa poziţii dominante în Parlamentul European, au demostrat că puterea lor creşte rapid alimentată de furia faţă de austeritate şi de partidele tradiţionale care nu au reuşit să protejeze populaţia de criză.

„Cred că ceea ce s-a schimbat este că au apărut mult mai multe grupuri la extreme, în special la extrema dreaptă, care vor fi o prezenţă mult mai accentuată în următorii cinci ani în Parlament“, a explicat pentru CNN Simon Usherwood, expert în politică europeană la Universitatea Surrey.

Aceste partide cer controale mai stricte la graniţele UE, ceea ce implică restricţionarea libertăţii de mişcare promisă de UE, naţionalizarea proceselor de decizie şi chiar desfiinţarea zonei euro.

„Dar aceste partide nu au suficiente voturi pentru a bloca legile. Ceea ce vor obţine, mai ales la extrema dreaptă, este mai mult timp de discurs la dezbateri, preşedinţia anumitor comisii, aceasta însemnând că vor avea o platformă mai mare de pe care să-şi transmită mesajele către alegători“, a spus Usherwood.

El crede, încă, că forma­ţiu­nile de la extreme au puţine în comun în afară de respingerea birocraţiei de la Bruxelles.

„Acestea pot conveni că nu le place UE, dar nu pot ajunge de acord asupra a ceea ce le place“, a mai spus analistul.

Partidele eurosceptice şi de extremă dreapta au câştigat alegerile în mai multe state ale UE, printre care Franţa, Marea Britanie, Danemarca şi Grecia, şi vor acupa aproximativ 130 de locuri din totalul de 751 din Parlamentul European.

„Mesajul care se desprinde este că oamenii sunt nemulţumiţi de modul în care partidele tradiţionale s-au descurcat în criza economică şi le-au dat un brânci puternic“, a explicat Petros Fassoulas, un britanic care conduce Mişcarea Europeană, o formaţiune proeuropeană.

În Franţa, a doua economie ca mărime din UE, Frontul Naţional (FN), o formaţiune de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, a primit mai multe voturi  - 25% - decât oricare alt partid în ceea ce premierul Manual Valls a numit un „cutremur“ politic. FN a câştigat astfel 20 de locuri din totalul de 74 care revine Franţei în PE. El şi preşedintele François Hollande au convocat ieri o întâlnire de criză, scrie France 24.

 

Nemţii antieuro vor fi prezenţi pentru prima dată în PE

În Marea Britanie, de asemenea una dintre cele mai mari economii europene, pentru prima dată în istoria ţării nici laburiştii şi nici conservatorii nu au câştigat alegerile, ci antiimigraţionistul Nigel Farage cu partidul său Ukip. Cu victoria care i-a adus 28% din voturi, el şi-a respectat astfel promisiunea de a produce un cutremur politic în Marea Britanie. În urmă cu 20 de ani, în primele sale alegeri parlamentare, Ukip a atras doar 1% din voturi. Farage s-a făcut remarcat în campania electrorală prin discursurile sale antiromâneşti.

Chiar şi în Germania, cea mai mare economie europeană, formaţiunea anti-euro Alternativa pentru Germania a câştigat cu 7% din voturi locuri în PE pentru prima dată. Alegerile au fost câştigate însă, de departe, de blocul conservator al cancelarului Angela Merkel.

În Italia, formaţiunea antisistem 5 Stele a actorului Beppe Grillo s-a plasat pe locul doi propulsată „de frustrarea multor italieni care simt recesiunea, şomajul şi corupţia politicienilor“. Locul trei a revenit partidului Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru evaziune.

În Grecia victoria a revenit coaliţiei eurosceptice de stânga Syriza cu aproape 27%, ceea ce reflectă furia populaţiei faţă de reducerile de cheltuieli efectuate în ultimii ani de guvern în schimbul banilor primiţi de la FMI şi zona euro. Din extrema dreaptă, Zorii Aurii au ocupat locul trei, cu 9,4% din voturi, cu toate că mai mulţi parlamentari au acestei formaţiuni sunt la închisoare. Membrii Zorilor Aurii au cerut, printre altele, minarea graniţelor pentru a impiedica imigranţii să intre în Grecia.

Euroscepticii olandezi de dreapta ai Partidului pentru Libertate au ajuns pe locul doi. Geert Wilders, liderul partidului, a declarat după alegeri că vrea să colaboreze cu Marine Le Pen.

În Ungaria, partidul de extremă dreapta Jobbik, acuzat de rasism şi antisemitism, au finalizat pe locul doi.

În Danemarca, Partidul Danez al Poporului, care promovează idei antiimigraţioniste, a primit pentru prima dată cea mai mare parte a voturilor. De asemenea, austriecii au adus Partidul Libertăţii, de dreapta, pe locul trei.

La nivelul UE, alegerile au fost câştigate de Partidul Popular European, cărăra le revin 211 locuri în PE.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7777
Diferență: -0,0167
Ieri: 4.7785
Azi: 4.3149
Diferență: 0,1857
Ieri: 4.3069
Azi: 5.6840
Diferență: 0,5057
Ieri: 5.6554
Azi: 4.3590
Diferență: 0,0184
Ieri: 4.3582