Business Internaţional

„Ce se întâmplă acum în Rusia se poate compara cu perioada 1998-1999, când Rusia a intrat în incapacitate de plată“

„Ce se întâmplă acum în Rusia se poate compara cu...

Autor: Liviu Popescu

17.12.2014, 00:05 718

Majorarea dobânzii-cheie din Rusia de la 10,5% la 17% nu are impact direct asupra economiei României, dar ricoşeul prin pieţele financiare, în special cele europene, nu este exclus. Cu toate acestea, dacă banca centrală a Rusiei va continua să ia astfel de decizii, pot apărea repercusiuni şi pentru pieţele financiare din România, întrucât ambele ţări se află într-un sistem integrat.

Este o încercare de a răspunde unei crize prin măsuri de politică monetară foarte drastice, care ca şi în 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată şi au fost obligaţi să recurgă la dobânzi foarte înalte, nu va avea rezultate garantate şi nu va însemna că se va rezolva pro­blema, iar rubla va fi protejată. În acea perioadă, România era într-o situaţie vulnerabilă, creşterea economică era slabă, iar rezervele erau aproape inexistente.

În ceea ce priveşte comerţul pe care România îl are cu Rusia, acesta se desfăşoară în altă valută, şi nu în ruble, însă o încetinire a economiei ruseşti şi chiar intrarea acesteia în recesiune vor avea un impact indirect asupra economiei europene cu care România este strâns legată, consideră analiştii economici consultaţi de ZF.

„Ce se întâmplă acum în Rusia se poate compara cu perioada 1998-1999, când Rusia a intrat în incapacitate de plată. Este o încercare de a răspunde unei crize prin măsuri de politică monetară foarte drastice. Ca şi în 1998, rezultatele nu sunt deloc garantate, adică faptul că s-a recurs la această măsură drastică de creştere a dobânzii nu înseamnă că se rezolvă problema şi că rubla este protejată. România era ea însăşi în criză în 1998 şi mai ales în 1999, un moment în care s-a discutat chiar despre o încetare de plăţi, rezervele erau la minimum, nu aveam într-adevăr cu ce să facem faţă şi am scăpat de acest lucru la limită“, a spus analistul economic, Aurelian Dochia. El a adăugat că în acea perioadă România era într-o situaţie vulnerabilă, creşterea economică era foarte slabă, iar rezervele aproape inexistente. „Nu văd niciun motiv în prezent să ne gândim la scenarii catastrofale. Pentru economia României, majorarea dobânzii-cheie în Rusia nu are un efect direct, dar ricoşeul prin pieţele financiare, în special cele europene, nu este exclus“, a mai spus Dochia.

De aceeaşi părere este şi Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. „Pentru România, momentan implicaţiile sunt relativ scăzute. Până în prezent, spill-over-urile din Rusia către România au fost limitate, ba chiar am văzut unele intrări, bani care ieşeau din Rusia şi intrau în România, pe date istorice. Însă acum este o mişcare foarte puternică şi dacă continuă volatilitatea în Rusia este posibil să apară şi efecte pentru România. Nu excludem acest lucru“, a spus Pătrulescu. El a adău­gat că principala problemă va fi dacă banca centrală a Rusiei va lua astfel de decizii volatile pe viitor şi dacă va trece la controlul capitalului; atunci se vor vedea repercusiuni şi pentru pieţele financiare din România, pentru că sunt într-un sistem integrat.

Analistul economic Dragoş Cabat consideră că este posibil să crească dobânzile la care se poate împrumuta România. „Cu siguranţă investitorii străini îşi vor îndrepta banii către pieţele considerate cele mai stabile. Efectele sunt legate de faptul că toate pieţele scad. Există o instabilitate care se accentuează în această zonă“, a spus Cabat.

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a spus că decizia băncii centrale a Rusiei de a majora dobânda-cheie reprezintă expresia unei îngrijorări foarte mari deoarece Rusia a încercat să oprească prăbuşirea rublei printr-o mişcare brutală a dobânzii de politică, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1998, când au fost obligaţi să recurgă la dobânzi foarte înalte.

„Impactul asupra economiei va fi mai sever, întrucât oricum economia rusă este în faza de recesiune. Aceasta primeşte o lovitură în plus prin această filieră a politicii monetare, dar trebuia să opteze pentru ceva, fiindcă nestoparea prăbuşirii, şi nu este clar dacă se va reuşi, prin depreciere masivă afecta bilanţurile bancare, bilanţurile gospodăriilor, provocând şi inflaţie“, a adăugat Dăianu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO