1 mai, ora 10:30, vitrinele şi rafturile brutăriei artizanale Coupel de pe Rue Saint-Hélier din Rennes sunt deja goale. Brutarul a reuşit ca în doar câteva ore să-şi vândă toată marfa. A fost înghesuială. Din punctul lui de vedere, este o revoluţie. Premierul Franţei, Sébastien Lecornu, a anunţat luna trecută un proiect de lege care va permite brutăriilor şi florăriilor să funcţioneze de 1 mai dacă angajaţii se oferă voluntar să muncească şi sunt plătiţi dublu. Un alt proiect de aceeaşi natură, dar cu o aplicare mai mare, a fost introdus tot luna trecută dar retras rapid, creând confuzie. O astfel de lege este o blasfemie pentru sindicatele franceze.
Acestea s-au mobilizat vineri pentru haosul tradiţional de Ziua Muncii, apărând statutul zilei de 1 mai ca zi liberă plătită, în timp ce guvernul face presiuni pentru a permite deschiderea unor afaceri. Bătălia are loc în contextul în care inflaţia şi costurile combustibililor stimulează cererile de creşteri salariale, scrie RFI. Ziua Muncii, pe 1 mai, are un statut unic în Franţa, fiind singura sărbătoare legală care este „ferié et chômé“ – zi liberă şi plătită pentru aproape toată lumea. Înrădăcinată în mişcările muncitoreşti, Ziua Muncii a fost declarată ca atare la nivel internaţional în 1889, după revolta de la Haymarket din Chicago, când o bombă a ucis mai multe persoane în timpul unei greve pentru reducerea zilei de lucru la opt ore. Sărbătoarea simbolizează respectul pentru lucrători, iar sindicatele consideră orice erodare a acestuia ca o ameninţare la adresa unor protecţii mai largi. Controversa din acest an priveşte brutăriile şi florăriile artizanale, unele din aceste afaceri mici deschizându-şi porţile pentru a vinde pâine şi buchete de flori de lăcrămioare – oferite în mod tradiţional prietenilor şi familiei pe 1 mai în Franţa pentru a sărbători sosirea primăverii şi ca simbol al norocului. Afacerile normale care deschid riscă amenzi din partea inspectorilor de muncă, deoarece legislaţia franceză actuală permite lucrul de Ziua Muncii doar pentru activităţi indispensabile, cum ar fi în spitale sau în producţia continuă. Guvernul a încercat să clarifice această zonă gri pentru sărbătoarea din acest an, fără a rescrie complet regulile, înainte de a introduce o lege în 2027 care să stabilească acorduri formale de ramură privind consimţământul şi plata.
Pentru test au fost aleşi brutarii artizani şi florăresele, intenţia fiind de a-i proteja pe aceşti artizani de sancţiuni în 2026 dacă personalul care lucrează pe 1 mai s-a oferit voluntar să facă acest lucru şi este plătit dublu. Justificarea ar fi că artizanii nu sunt angajaţi. Când ministrul muncii Jean-Pierre Farandou a prezentat proiectul mai cuprinzător privind legea din 2027, el a cerut „înţelepciune colectivă“ înainte de a se ajunge la omiterea amenzilor în acest an.
Cele mai mari cinci sindicate din Franţa, însă, au respins categoric proiectul de lege şi au cerut aplicarea strictă a închiderii de sărbători pentru toate serviciile, cu excepţia celor esenţiale. Potrivit portalului de informaţii de afaceri Altares, în 2025, aproximativ 70.000 de afaceri franceze au dat faliment, afectând 267.000 de locuri de muncă. Publicul, se pare, a fost încântat de iniţiativa guvernului. O arată cozile făcute la puţinele brutării şi florării deschise. Dar numărul redus de mici afaceri deschise arată şi cât de mare este neînţelegerea întreprinzătorilor a aceea ce este sau nu permis.
