Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, luni, la Bucureşti, că absorbţia „greoaie” a fondurilor europene de către România este o slăbiciune pe care Bucureştiul o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană, şi că îşi propune „un dialog permanent cu Guvernul”.
„Politica de coeziune este unul din instrumentele centrale prin care UE a încercat să faca viaţa cetatenilor mai bună. Din prima zi a mandatului meu, am considerat că UE are slăbiciunea de a nu comunica îndeajuns felul în care politica de coeziune îmbunătăţeste viaţa oamenilor. Dincolo de alte benficii precum programul ERASMUS sau libera circulaţie, cred că politica de coeziune e cea mai vizibilă şi cu impactul cel mai mare în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. România e unul din statele beneficiare ale politicii de coeziune. M-am concentrat în ultimele luni să asigur un buget echilibrat, care să contribuie şi dupa 2020 la dezideratul reducerii disparităţile sociale”, a declarat, luni, la Bucureşti, la conferinţa EuroIMPACT, comisarul european Corina Creţu.
Aceasta a menţionat că prin fonduri europene, în România au fost ajutate în perioada 2017-2013 un număr de 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de locuri de muncă, pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiţii în eficienţa energetică, 2.488 de şcoli au internet, iar 100 de policlinici au fost modernizate. „Putem spune că fondurile europene au minimizat efectele crizei economice”, a indicat comisarul european.
Creţu a explicat că România a avut încă de la aderarea la UE o slăbiciune în privinţa atragerii fondurilor europene.
„În exerciţiul 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, inclusiv banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanţare pentru 60-65% din investiţiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie şi capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat de azi, de ieri, sau în ultimul an, e o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbţie a fost de 4% (...) Îmi propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas să am un dialog permanent cu Guvernul, mă angajez să încercăm să îmbunătăţim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creştere economică pentru România şi discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu”, a indicat Creţu..
Comisarul european a precizat că începând cu următorul ciclu financiar multianual, actorii regionali vor fi încurajaţi să vină cu proiecte de accesare a fondurilor UE. „Fiecare ţară va fi obligată să acorde direct cel putin 6% din alocaţie regiunilor, oraşelor”, a indicat aceasta.
Corina Creţu a menţionat că începând cu România va avea la dispoziţie, începând cu 2021, cu 8% mai multe fonduri europene faţă de actualul exerciţiu financiar multianual.
