Polish Deal, nume care face aluzie la unele dintre cele mai cuprinzătoare reforme din istoria SUA, New Deal-ul lui Roosevelt din anii 1930, a fost descris, gândit şi lăudat ca o revoluţie a taxelor în Polonia. Pachetul de reforme fiscale a fost prezentat ca o soluţie a unui guvern cu tendinţe populiste de a redistribui mai echitabil avuţia ţării către toate păturile sociale. Polish Deal-ul a fost pornit în ianuarie anul acesta, dar s-a împotmolit rapid, fiind criticat că pentru câteva categorii de angajaţi, cum sunt profesorii, are efecte inverse faţă de cele promise.
Implementarea pachetului de reforme a fost atât de slabă, încât ministrul de finanţe polonez şi-a dat demisia. Liderul partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski a dat vina pe „persoanele care au pregătit pachetul la nivel politic şi semipolitic“ şi a promis pedepse. A vorbit de lipsă de pregătire şi „posibil de lipsă de bunăvoinţă“.
Polish Deal a fost etichetat ca marxist de către liberali, ca democraţie antisocială de către stânga şi ca mâncare pentru câini de către experţii în taxe şi impozite. Fiind implementat cu un an înainte de alegeri, planului i s-au atribuit şi aspect electorale, reproşându-i-se că este o încercare de a aduce mai multă putere în mâinile partidului de guvernământ PiS (Lege şi Justiţie).
Guvernul de la Varşovia a făcut reclamă reformelor ca reducând taxele pentru mai mult de jumătate din adulţii polonezi, dar majorând veniturile bugetare impozitându-i mai mult pe cei mai bogaţi 10% din cetăţeni, scrie Deutsche Welle.
Banii suplimentari obţinuţi prin reechilibrarea fiscală ar creşte cheltuielile din sănătate la 6% din PIB în 2023 şi la 7% din PIB în 2027, de la nivelul actual de 5,3%, cotă mică dacă este comparată cu cea din alte state din UE. Deducerile fiscale pentru plătitorii de impozit pe venit cresc la 30.000 de zloţi (echivalentul a 6.800 de euro) de la 8.000 de zloţi. Guvernul a explicat că acest lucru înseamnă reducerea sumei plătibile ca impozit sau eliminarea completă a impozitului pentru 18 milioane de polonezi.
O altă schimbare implică majorarea pragului de venit pentru impozitarea cu 32% de la 85.000 de zloţi la 120.000 de zloţi. Conform calculelor guvernului, cel mai mult de câştigat au cei cu venituri de până la 6.600 de zloţi brut pe lună. Cei cu câştiguri de până la 11.000 de zloţi nu vor avea nimic de pierdut, iar doar cei cu peste 11.000 de zloţi pe lună vor avea taxe mai mari.
Reformele prevăd, de asemenea, schimbarea regulilor pentru deducerea contribuţiilor la sănătate către Instituţia de asigurări sociale (ZUS). Aceste contribuţii rămân la 9%, dar nu vor mai fi deductibile din impozit şi vor depinde de venitul plătitorului.
Astfel, cei cu venituri mari ar plăti mai mult. Reforma a fost întâmpinată cu rezistenţă deoarece îi taxează mai mult pe proprietarii de afaceri cu venituri mari, până anul acesta privilegiaţi de sistemul fiscal polonez.
„Bogaţii au devenit mai bogaţi, este timpul pentru schimbare“, spunea în ianuarie ministrul de finanţe Tadeusz Koscinski, un fost bancher.
Premierul Mateusz Morawiecki, şi el fost bancher, a asigurat că efortul are ca scop „construirea clasei de mijloc poloneze“. În teorie, totul ar merge bine, dar realitatea a lovit rapid. Unii dintre cetăţenii cu venituri mici s-au trezit în ianuarie că rămân cu chiar mai puţini bani. Acesta este cazul profesorilor, iar guvernul i-a asigurat că a fost doar o eroare. Angajatorii sunt frustraţi de faptul că sunt obligaţi să calculeze plăţile în avans pentru impozitul pe venitul angajaţilor în 2022 conform sistemului vechi, dar şi celui nou.
Primarii se tem că vor pierde zeci de milioane de euro pe termen lung din cauza schimbărilor, motiv pentru care reformele sunt văzute ca un alt punct de coliziune între guvernele locale şi cel central. Prima victimă de rang înalt a bâlbelor este ministrul de finanţe Koscinski. „La finalul zilei, eu sunt căpitanul. Îmi asum responsabilitatea“, a spus el când a explicat pentru Financial Times de ce şi-a dat demisia. Koscinski se ocupă de finanţele Poloniei din 2019.
Un purtător de cuvânt al PiS a declarat că Morawiecki va prelua responsabilităţile lui Koscinski. Problemele survin când Polonia este lovită de una dintre cele mai puternice inflaţii din UE. Inflaţia erodează puterea de cumpărare a populaţiei. De succesul reformei fiscal depinde un alt vis al lui Kaczynski, conducătorul de facto al Poloniei: de a face din ţara sa o putere militară.
