Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 au început oficial astăzi cu ceremonia de deschidere, deşi mai multe competiţii vor fi deja în desfăşurare înainte de această dată, inclusiv curling, hochei pe gheaţă, sanie, sărituri cu schiurile, snowboarding şi patinaj artistic.
Pe măsură ce Jocurile s-au extins, începerea anumitor evenimente în avans a devenit singura modalitate de a încadra totul în fereastra oficială a acestora, potrivit The Guardian. Jocurile se desfăşoară până pe 22 februarie.
Ediţia din acest an, cea de-a 25-a, este găzduită de Italia. Jocurile sunt oficial denumite Milano Cortina 2026 şi se desfăşoară în nordul Italiei, Milano fiind principalul oraş gazdă, iar Cortina d’Ampezzo fiind centrul evenimentelor montane.
Italia a găzduit ultima dată Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino în 2006, în timp ce Cortina d’Ampezzo a fost gazdă în 1956, acelea fiind primele Jocuri de iarnă transmise către un public internaţional.
Există 16 discipline în cadrul Jocurilor, un număr total de aproximativ 2.900 de atleţi (dintre care 47% sunt femei) din peste 90 de ţări concurând pentru un număr total de 116 medalii de aur, argint şi bronz. Germanii vor fi reprezentanţi de 188 de atleţi, mai mulţi ca niciodată la Jocurile de Iarnă, notează Deutsche Welle.
Pregătirile pentru Jocuri n-au fost nici pe departe perfecte. Au fost înregistrate întârzieri în ceea ce priveşte patinoarul, iar pista de bob a fost controversată încă de la început. Istoria arată că multe gazde ale Jocurilor Olimpice de Iarnă s-au confruntat la rândul lor cu întârzieri în finalizarea construcţiilor şi creşterea costurilor, dar 2026 ar putea reprezenta un punct de cotitură.
Cheltuielile totale pentru eveniment s-ar putea ridica la aproximativ 3,5 miliarde de dolari (3 miliarde de euro), mult peste bugetul iniţial de 1,6 miliarde de dolari. Unele rapoarte sugerează că ar putea exista un impuls economic de aproximativ 5 miliarde de euro în urma Jocurilor, prin turism şi modernizarea infrastructurii de exemplu. Cifra rămâne însă o estimare.
Istoria arată de asemenea că din păcate prea multe Jocuri sunt afectate de „elefanţi albi“, conceptul că stadioanele şi facilităţile costisitoare ajung nefolosite în timp. Întrebarea dacă găzduirea unor Jocuri Olimpice merită efortul a mai fost formulată, însă poate acesta este anul în care pare pertinent să i se dea în sfârşit un răspuns.
„Cetăţenii şi contribuabilii locali au declarat în repetate rânduri că deşi Jocurile Olimpice sunt distractive, nu sunt neapărat dispuşi să ajungă să plătească pentru petrecerea altora“, arată Victor Matheson, profesor de economie la College of the Holy Cross din Worcester, Massachusetts.
Există mai apoi problema schimbărilor climatice. Zonele alpine se încălzesc mai rapid decât restul planetei, cu ierni mai scurte care tind să aducă mai puţină zăpadă şi mai multă ploaie, plus episoade de frig extrem şi vizibilitate redusă, scrie Bloomberg. Această vastă arie de condiţii posibile şi imprevizibilitatea în creştere a acestora face plănuirea Jocurilor Olimpice de iarnă mai dificilă ca niciodată.
Oraşele gazdă, susţinute de guvernele locale şi naţionale investesc milioane de dolari în sisteme sofisticate de producere a zăpezii artificiale pentru a crea şi menţine suprafeţe optime. Chiar şi aşa, Comitetul Olimpic Internaţional (IOC) ar putea fi în ultimă instanţă nevoit să rotească Jocurile între un număr restrâns de ţări pentru a reduce complicaţiile la minim.
Pentru a proteja evenimentul care urmează, Fundaţia Milano Cortina 2026 a modernizat infrastructura de zăpadă artificială în unele locaţii cu tehnologie care utilizează mai puţină apă şi energie, potrivit şefului departamentului de competiţii sportive, Alberto Ghezze.
TechnoAlpin SpA, cel mai mare producător mondial de sisteme de zăpadă artificială şi compania responsabilă pentru aproape toată infrastructura de zăpadă artificială pentru Jocuri, a primit 30 milioane de euro pentru proiectele de zăpadă artificială.
Însă nici cea mai avansată tehnologie nu poate crea zăpadă atunci când vremea este prea caldă.
