Cele două companii create în urma lichidării Dunaferr, cea mai mare oţelărie din Ungaria, Dunarolling şi Duna Furnace, vor implementa în scurt timp concedieri colective, urmând a fi afectaţi câteva sute de angajaţi. Între timp, doi investitori străini sunt interesaţi să cumpere: grupul ceh CSG din industria de apărare şi grupul de stat chinezesc Hangzhou CIEC. Decizia are nu doar o însemnătate economică, ci şi geopolitică, iar traiul a mii de muncitori maghiari ar putea depinde de ea, scrie Portfolio.
Vânzarea activelor Dunaferr se apropie de faza finală, iar doi investitori doresc să achiziţioneze laminorul, respectiv Dunarolling. Este vorba de Dunaferr Steel Rolling, deţinută de grupul ceh CSG, şi grupul de stat chinez Hangzhou CIEC.
Istoricul CSG este deosebit de remarcabil. Acesta este unul dintre principalii furnizori ai industriei militare ucrainene, care a exportat deja echipamente militare în valoare de câteva miliarde de euro, în principal către statele membre NATO şi Ucraina.
Proprietarul companiei, Michal Strnad, a achiziţionat mai multe companii europene de apărare în ultimii ani şi are în prezent 14.000 de angajaţi în întreaga lume. În cazul Dunaferr, el promite planuri de dezvoltare pe termen lung.
Grupul chinezesc activează în industria siderurgică de aproape 15 ani şi are filiale în Singapore, Hong Kong, SUA, Brazilia şi Vietnam printre altele. Nu există investitori interesaţi de cealaltă companie Dunaferr, Duna Furnace.
Conform rapoartelor, niciunul dintre potenţialii cumpărători nu este obligat să-i angajeze pe muncitorii actuali, dar lichidatorii au indicat că ar fi nevoie de cel puţin 1.800 de persoane pentru a opera cele două unităţi.
În timp ce cea mai mare oţelărie a Ungariei se destramă, guvernul ţării promite să dea impuls redresării industriei locale prin crearea a 150 de fabrici noi.
Datele Biroului Central de Statistică al Ungariei arată că producţia industrială a ţării s-a menţinut în martie 2025 la acelaşi nivel în termen anuali, iar ajustată la numărul de zile lucrătoare a consemnat o scădere de 5,4%, notează Hungary Today.
Ministerul maghiar al economiei dă vina pentru această situaţie pe factori externi şi pe „politica economică eronată îmbrăţişată de UE vreme îndelungată“.
Ministerul subliniază că lucrează constant pentru a obţine cea mai ridicată creştere economică posibilă în pofida acestor factori negativi. În acest scop, guvernul a anunţat programul „100 de fabrici noi“, numărul acestora crescând între timp la 150, asigurând astfel un „impuls pentru industria şi activitatea investiţională de pe plan local“, se arată într-un comunicat al acestuia.
Guvernul va acorda de asemenea prioritate susţinerii IMM-urilor din Ungaria prin intermediul Noului plan de acţiune în domeniul politicii economice. Programul Demjan Sandor oferă finanţare de 1.400 miliarde de forinţi (3,5 miliarde de euro) pentru susţinerea IMM-urilor maghiare în a-şi îmbunătăţi productivitatea, contribuind astfel la întărirea industriei maghiare.
