Business Internaţional

Cea mai mare salvare din istoria lumii: 120 de miliarde de euro pentru Irlanda, îngenuncheată de propriile bănci

Cea mai mare salvare din istoria lumii: 120 de miliarde de euro pentru Irlanda, îngenuncheată de propriile bănci

Autor: Liviu Chiru

21.11.2010, 23:55 73

Criza a fost provocată de încercarea de a acoperi hemoragia dezeci de miliarde de euro a băncilor irlandeze de către stat.

Ministrul irlandez de finanţe anunţa ieri seară că va propuneguvernului să apeleze la sprijinul financiar al UE şi FMI, punândcapăt unei săptămâni de rezistenţă.

Ziarul britanic Sunday Times scria ieri că pachetul s-ar putearidica la 120 mld. euro, dar ministrul irlandez spunea că suma nuse va scrie cu trei cifre, adică nu va depăşi 100 mld. euro.

Irlanda, o ţară cu un PIB de 160 mld. euro, se vede nevoită săia un credit care reprezintă 75% din PIB şi aproape dublulbugetului său consolidat annual pentru a putea salva băncile.

Băncile irlandeze trebuie să facă faţă la retrageri masive şi lapierderi după prăbuşirea preţului la imobiliare cu 50% între 2007şi 2009. O casă care costa 120.000 de euro în 1994 ajunsese să fieevaluată la un milion de euro în 2007, pentru ca în 2010 preţul săfie la circa 500.000 de euro, conform Financial Times.

Pachetul de asistenţă financiară s-ar putea ridica la 120 demiliarde de euro, adică puţin mai mult decât cele 110 miliarde deeuro împrumutate în primăvară de Grecia, care are însă o economiede 235 mld. euro, potrivit informaţiilor prezentate ieri de presabritanică.

În ultima săptămână se acumulase o presiune enormă asupraIrlandei pentru a cere sprijinul UE, atât din parteainvestitorilor, care au împins dobânda la obligaţiunile irlandezela peste 8% pe an, cât şi a oficialilor europeni.

"Sentimentul meu este că suntem la un moment de cotitură dinmulte puncte de vedere. Ce se întâmplă în Irlanda nu este osurpriză pentru pieţele financiare, situaţia era cunoscută de mult.Surprinzător este însă că pieţele financiare continuă să fienervoase, deşi au fost date mai multe semnale încurajatoare.Situaţia Irlandei se resfrânge asupra zonei euro şi vine dupăproblemele din Grecia. Mi se pare că în perioada următoare se vapune problema supravieţuirii zonei euro", spune analistul economicAurelian Dochia.

Aceste temeri se resimt tot mai puternic şi la Bruxelles, undeJean-Claude Junker, preşedintele Eurogrup (un consiliu alminiştrilor de finanţe din zona euro), sublinia încă de săptămânatrecută că autorităţile europene "au mijloacele necesare şihotărârea de a le utiliza" pentru a asigura stabilitatea monedeiunice.

O delegaţie mixtă a Comisiei Europene, Fondului MonetarInternaţional şi Băncii Centrale Europene se află la Dublin de lajumătatea săptămânii trecute, pentru a evalua situaţia financiară aţării, dar şi starea sistemului bancar, care stă la bazaproblemelor financiare ale Irlandei. Miniştrii de finanţe din zonaeuro aveau programată ieri-seară o teleconferinţă, în cadrul căreiaera aşteptată şi anunţarea valorii pachetului financiar care va fiaccesat.

"Voi propune colegilor mei să aplice pentru programul de ajutorfinanciar", spunea ieri după-amiază ministrul irlandez de finanţeBrian Lenihan, citat de Bloomberg. "Băncile sunt o problemă multprea mare pentru ţara noastră. Principala grijă a guvernului estesă se asigure că nu vom suferi un colaps al sectorului bancar",este declaraţia care aruncă Irlanda în braţele creditorilorinternaţionali, la câteva luni distanţă după ce Grecia făceaacelaşi lucru.

Declaraţia de ieri este văzută de presa internaţională ca ocapitulare, după ce la începutul săptămânii trecute autorităţileirlandeze respinseseră ideea contractării de ajutor financiar. Dealtfel, Irlanda nu ar avea în mod normal nevoie să acceseze pieţelefinanciare până în vara viitoare. Spre deosebire de Grecia,problemele Irlandei nu vin însă din dezechilibrul finanţelorpublice, ci din cheltuielile enorme pe care le-a făcut pentru a-şisalva sistemul bancar.

Supranumită în anii '90 "tigrul celtic", Irlanda a reuşit să îşidezvolte foarte rapid economia pe baza investiţiilor străine,ajungând pe locul al doilea între membrii Uniunii Europene dupăprodusul intern brut/locuitor, un indicator care reflectă nivelulde trai. Investiţiile străine au început să slăbească după 1995,astfel încât veniturile din investiţii străine (profiturilerepatriate ale investitorilor) au ajuns la circa 15% din PIB, dedouă ori mai ridicate decât intrările de ISD. Sistemul bancar acontribuit prin finanţări la supraîncălzirea economiei, însă adevenit astfel foarte expus faţă de piaţa imobiliară, fiind lovitdin plin de prăbuşirea acesteia, în urmă cu doi ani.

Acum statul este nevoit să cheltuiască aproximativ 50 demiliarde de euro pentru a salva băncile de la faliment. Efortul desusţinere a băncilor va arunca în aer deficitul bugetar pe 2010, lacirca 32% din Produsul Intern Brut, un nivel pe care investitoriiprivaţi nu sunt dispuşi să îl tolereze.

"Problema este că salvarea sistemului bancar impune costuriserioase. Lucrul acesta este greu de explicat şi de finanţat pepieţele internaţionale. Nicio ţară din lume nu poate finanţa undeficit de 30% din PIB cu dobânzi de 10%. Din cauza asta, în ciudaeforturior pe care le-a făcut guvernul şi a ajustărilor foartesemnificative, deja cifrele sunt atât de mari încât nu mai pot fiîn mod credibil prezentate pieţelor ca fiind sustenabile", maispune Aurelian Dochia.

Confruntate cu valuri succesive de credite neperformante,băncile irlandeze au pierdut încrederea finanţatorilor, astfel căse confruntă cu retrageri de depozite, care le afectează şilichidităţile. Până acum, au supravieţuit prin perfuziile acordatede Banca Centrală Europeană. Anglo Irish Bank, bancă la care statuldeţine 90% din acţiuni, a suferit un exod al clienţilor străini,care au retras 17 miliarde de euro de la începutul anului.

Ministrul belgian de finanţe Didier Reynders, care deţine şipoziţia de preşedinte al Consiliului Ecofin, avertiza săptămânatrecută că sprijinul Băncii Centrale Europene poate funcţiona doarpentru o perioadă limitată de timp, iar băncile au nevoie decapital.

Irlanda va primi ajutorul financiar în cadrul unei scheme deintervenţie de 750 mld. euro, creată de CE şi FMI în primăvară, cuocazia salvării de la faliment a Greciei.

La conferinţa de presă organizată miercurea trecută dupăreuniunea Consiliului Ecofin, Didier Reynders sublinia că ajutorulpentru Irlanda poate veni foarte rapid, în condiţiile în careinstrumentele sunt deja puse la punct. "În primul rând avem nevoiede o cerere din partea Irlandei ca să facem ceva", spunea Reyndersla sfârşitul reuniunii consiliului Ecofin de săptămâna trecută.

Schema de ajutor funcţionează sub forma unui vehicul financiarspecial - European Financial Stability Facility - şi a devenitoperaţională din vară. Prin acest mecanis, autorităţile europenesunt pregătite să ofere asistenţă pentru membrii zonei euro care seconfruntă cu probleme în limita a 440 mld. euro. Sumele sunt defapt împrumutate de pe pieţele financiare, prin intermediulvânzării de obligaţiuni de către acest vehicul, care beneficiazăînsă de garanţia zonei euro. Diferenţa până la 750 mld. euroreprezintă contribuţia FMI.

AFACERI DE LA ZERO