CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere statului român ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.
Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.
Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.
Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.
În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.
Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.
În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiţie ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi crearea de spaţii suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condiţiile de trai din închisori până când situaţia sistemică urma să fie remediată.
Potrivit unui raport al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistenţă medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă şi uneori aceasta este insuficientă.
