Presată de inflaţie şi de costurile din ce în ce mai mari ale apărării coroanei, banca naţională a Cehiei a indicat că va menţine actuala politică formală de intervenţie pe piaţa valutară până pe 31 martie. Ce urmează de acum încolo se anunţă a fi unul dintre cele mai importante jocuri valutare din acest an din Europa. Dacă banca centrală pierde, îşi pune în pericol economia.
De peste trei ani, în lupta cu deflaţia, banca centrală a Cehiei împiedică prin intervenţii pe piaţa valutară moneda cehă să urce deasupra unui prag pus cursului de schimb coroană/euro. În aşteptarea spargerii acestui prag, de 27 de coroane pentru un euro, speculatorii au pariat cumpărând coroane echivalentul a zeci de miliarde de euro pe aprecierea monedei cehe. Când banca naţională a Elveţiei a renunţat la apărarea unui prag valutar similar în ianuarie 2015, francul elveţian a sărit cu 30% în raport cu euro în doar câteva zile. Pentru est-europenii care aveau datorii în franci, acesta a fost un şoc deosebit de puternic.
Banca Cehiei a cumpărat 47,8 miliarde de euro într-un interval de patru ani încheiat în ianuarie, scrie Bloomberg. Suma eclipsează cele 12,8 miliarde de euro care reprezintă intrări naturale de valută vizibile în datele privind balanţa de plăţi a ţării. Diferenţa sugerează pariuri speculative uriaşe pe aprecierea coroanei. George Papamarkakis, un manager de fonduri din Londra, estimează că aceste pariuri au ajuns în martie la 65 de miliarde de euro. Banca centrală a asigurat că este pregătită să cumpere valută în orice cantitate pentru a-şi proteja ţinta de inflaţie (aceste asigurări i-au încurajat pe investitori să cumpere coroane).
Banca naţională a Elveţiei a cumpărat anul trecut valută echivalentă cu 67,1 miliarde de franci pentru a limita aprecierea francului. Ca şi Cehia, Elveţia este o economia orientată spre exporturi. Aprecierea monedei naţionale face ca exporturile să fie mai scumpe. În 2015, achiziţiile de valută ale băncii elveţiene s-au situat la 86,1 miliarde de franci. În 2012, instituţia a cheltuit 188 de miliarde de franci. Banca Cehiei nu va avea deloc o misiune uşoară după 31 martie.
Mulţi economişti spun că trei ani de creştere economică şi a productivităţii înseamnă că moneda ceha este mult subevaluată şi se aşteaptă, la fel ca speculatorii, ca moneda să se întărească după ce pragul valutar este înlăturat. Însă banca centrală a avertizat că atât de mulţi investitori au pariat pe aprecierea coroanei că s-ar putea să nu mai găsească cui să vândă pentru a face profit. Astfel că, după înlăturarea pragului, coroana s-ar putea deprecia.
Cehii încearcă să practice un joc mai clar decât elveţienii. Aceştia din urmă au renunţat la pragul impus cursului francului fără niciun avertisment, la puţin timp după ce au apus că acesta reprezintă un element important al politicii monetare. Francul a explodat imediat, lăsându-i pe investitorii care nu bănuiau nimic cu pierderi de miliarde de euro, iar banca centrală şi-a pierdut credibilitatea. Cehii au făcut clar că vor termina actualul regim oricând după primul trimestru şi că vor reveni la o politică monetară normală (dobânda de referinţă a băncii Cehiei este de 0,05%).
Mulţi economişti cred că exitul se va produce în mai. Cu toate că autoritatea monetară îşi bazează de mult timp strategia de comunicare pe transparenţă şi pe evitarea unei abordări precum cea a elveţienilor, “s-ar putea să fie loc pentru o surpriză”, a spus guvernatorul ceh Jiri Rusnok. Înainte de a face vreo mutare strategică, instituţia aşteaptă ca inflaţia să să stea hotărât la ţinta de 2%. Creşterea preţurilor de consum este de două luni mai mare decât ţinta băncii, ceea ce încurajează pariurile pe o retragere timpurie a regimului intervenţionist. Însă banca centrală cehă spune că aşteaptă ca inflaţia să dea semne de sustenabilitate înainte de a închide stimulentele extraordinare.
