În Cehia, inflaţia sub aşteptări de la sfârşit de 2024 ar putea crea spaţiu pentru noi reduceri de dobânzi la început de 2025. Şi în Polonia nevoia de ieftinire prudentă a creditului ar putea deveni evidentă în acest an. În Ungaria însă, o nouă rundă de inflaţie se dezvoltă, complicând sarcina băncii centrale

Inflaţia din Cehia a accelerat sub aşteptări în ultima lună din 2024, determinând un ban­cher central să sem­naleze că reducerile de dobânzi ar putea fi reluate la începutul acestui an, notează Bloomberg.

Preţurile de con­sum au urcat cu 3% în ter­meni anuali în de­cem­brie, faţă de 2,8% în no­iembrie. Atât media esti­mărilor analiştilor, cât şi proiecţia băncii centrale a ţării pentru decembrie indicase­ră o creştere de 3,3%.

Viceguvernatoarea băncii cen­trale Eva Zamrazilova a declarat că cifra reprezintă o „surpriză plăcută“. Deşi costurile serviciilor rămân un risc, presiunea din acest segment s-ar putea modera în acest an, a indicat aceasta.

Banca centrală cehă şi-a menţi­nut dobânda de referinţă neschim­bată la 4% luna trecută după opt re­duceri consecutive de 3 puncte pro­cen­tuale în total. Totuşi, inflaţia are şanse foarte ridicate să încetinească din nou sub 3% în ianuarie, creând spaţiu pentru noi reduceri de do­bânzi, potrivit Evei Zamrazilova.

După şedinţa de politică mone­tară din decembrie, guvernatorul băncii centrale a Cehiei Ales Michl a anunţat că boardul acesteia va decide din nou dacă să reducă sau să men­ţină neschimbate dobânzile la şe­dinţa de la începutul lunii februa­rie. Investitorii pariază pe ieftinirea cre­ditului cu aproximativ 50 de puncte de bază în următoarele 12 luni, începând cu primul trimestru. Stra­tegii se concentrează acum în principal asupra inflaţiei de bază. Aceasta s-a situat la 2,3% în decembrie, sub proiecţia de 2,4% a băncii centrale.

„Datele de astăzi privind inflaţia sugerează că banca centrală cehă ar putea reduce dobânzile chiar din februarie“, a comentat Frantisek Taborsky, strateg la ING.

Şi în Polonia inflaţia pe luna de­cembrie s-a situat sub aşteptări, po­tri­vit Warsaw Voice. Aceasta a atins 4,8%. Alimentele s-au scumpit cu 4,8% în ritm anualizat, energia cu 12%, iar preţurile carburanţilor au scăzut cu 3,9%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5%.

Un impact major asupra evolu­ţiei inflaţiei din ultimele luni vine din partea deciziilor administrative, in­clu­zând dezgheţarea parţială a pre­ţurilor energiei din iulie. Banca centrală poloneză a calculat că, excluzând factorii respectivi, inflaţia ar fi la jumătate.

Totuşi, creşterea preţurilor servi­ciilor se menţine ridicată, determi­nată de majorarea rapidă a salariilor din acest sector în 2024. Dinamica preţurilor alimentelor rămâne de asemenea solidă, deşi în decembrie această categorie a fost sursa unei surprize pozitive.

Estimările actuale indică faptul că inflaţia se va menţine cu mult pes­te coridorul ţintei de inflaţie a băncii centrale în prima jumătate a acestui an. Din al doilea trimestru însă creşterea preţurilor ar urma să încetinească uşor. Dezinflaţia gra­duală ce va începe în T2 ar urma să intensifice apelurile din interiorul consiliului de politică monetară al băncii centrale privitoare la necesitatea unei ieftiniri prudente a creditului.

Poziţiile membrilor acestuia, cât şi ale economiştilor, variază însă de la reduceri zero sau mici pe parcursul acestui an la reduceri de chiar şi peste 1 punct procentual.

Spre deosebire de evoluţiile din Cehia şi Polonia, creşterea inflaţiei din Ungaria s-a situat peste aşteptări în decembrie 2024.

În decembrie, inflaţia anuală din Ungaria a fost de 4,6%. Potrivit unui sondaj realizat de Portfolio, experţii se aşteptau ca inflaţia să accelereze de la 3,7% în noiembrie la 4,4% în decembrie.

Creşterea peste aşteptări s-a da­torat deprecierii puternice a forintu­lui. Având în vedere acest lucru, potrivit experţilor, banca centrală a Ungariei cu siguranţă nu îşi va putea relaxa politica monetară în perioada următoare.

„Încă o dată, inflaţia a provocat o surpriză neplăcută. Preţurile au crescut mai rapid decât se aştepta“, a comentat Peter Virovacz, economist-şef al ING Bank.

Detaliile arată clar efectul slăbirii forintului, care anterior s-a reflectat şi în creşterea indicelui preţurilor de producător, a subliniat Peter Kiss, director de investiţii la Amundi Fund Management.

„Acest lucru implică riscuri mari, aşa că ne aşteptăm în continuare la o politică monetară strictă“, a adăugat acesta.

Din cauza riscurilor privind accelerarea inflaţiei, a forintului slab şi aşteptărilor legate de politicile monetare la nivel internaţional, data primei reduceri a dobânzii din acest an va fi amânată, a precizat Peter Kiss.

Janos Nagy, economist la Erste Bank, a arătat că inflaţia este de aşteptat să rămână în afara intervalului de toleranţă de 2-4% a băncii centrale maghiare în lunile următoare. „Slăbiciunea recentă a forintului va continua să afecteze preţurile de consum, în timp ce modificările taxelor legate de inflaţie vor exercita de asemenea presiuni inflaţioniste“.

Erste estimează că inflaţia din 2025 este de aşteptat să depăşească 4% în medie. Drept urmare, banca centrală nu se poate gândi la reducerea dobânzilor pe termen scurt.

În plus, din cauza inflaţiei percepute aşteptările inflaţioniste ar putea creşte, un proces de asemenea nefavorabil. Astfel, nu există nicio şansă de reluare a reducerii costurilor de finanţare pe termen scurt, a concluzionat şi Virovacz.