Criza economica mondiala a lovit puternic Europa Centrala si de Est incepand din toamna anului trecut, alungand investitorii din regiune, provocand un declin dramatic al exporturilor si al monedelor locale si fortand majoritatea tarilor din zona sa apeleze la finantare externa pentru a nu intra in incapacitate de plata.
Singura zona in care turbulentele nu se resimt foarte puternic, iar riscurile sunt puternic diminuate este cea a tarilor care au intrat deja in zona euro - cum este cazul Sloveniei si al Slovaciei. Acestea nu doar ca sunt protejate in fata fluctuatiilor valutare, dar sunt percepute de investitori ca aflandu-se deasupra unei plase de siguranta - un atu important intr-un moment in care criza financiara incepea sa se transforme tot mai accentuat intr-o criza de incredere.
Cehia rezista pe cont propriuTotusi, nici de cealalta parte - a tarilor care sunt membre ale Uniunii Europene, dar care nu au adoptat inca moneda unica europeana - lucrurile nu sunt in totalitate gri, diferentele majore existente intre tarile din Europa Centrala si de Est determinand economistii sa trateze diferit situatia fiecareia. Daca Letonia si Ungaria au fost fortate sa accepte banii de la FMI pentru a nu intra in incapacitate de plata, Cehia se mentine inca pe pozitii si infrunta pe cont propriu turbulentele.
In conditiile in care expresii precum deficit comercial si de cont curent sau datorie externa aproape au intrat in vocabularul comun in tarile din regiune, Cehia a inregistrat in 2008 un excedent comercial de 35,5 mld. coroane (1,31 mld. euro), iar in februarie anul acesta avea un excedent de cont curent de 17,1 mld. coroane (circa 635 mil. euro), potrivit datelor bancii centrale de la Praga.
Datoria externa, foarte mica
In acelasi timp, datoria externa a tarii se ridica la finele anului trecut la 80,4 mld. dolari (57,7 mld. euro), adica putin peste 37% din Produsul Intern Brut (PIB), evaluat de FMI la 217 mld. dolari (159 mld. euro). Aceasta cifra este cu atat mai relevanta cu cat in cazul unor tari precum Ungaria sau Letonia nivelul datoriei externe depaseste valoarea PIB-ului nominal.
Dependenta puternica de finantarea externa este unul dintre factorii care indica riscul ca aceste tari sa intre in incapacitate de plata si care au determinat majoritatea guvernelor din regiune sa apeleze la banii FMI si ai Bancii Mondiale, fie pentru a-si finanta operatiunile urgente, fie pentru a-si asigura o protectie in eventualitatea unei inrautatiri a situatiei.
Cehia este una din putinele tari din regiune - alaturi de Bulgaria - care nu au apelat la banii Fondului Monetar International. Bulgaria inregistreaza insa deficite semnificative si a fost pusa recent de catre agentia de rating Fitch pe lista tarilor care ar putea apela in viitor la finantare externa. Pe aceeasi lista se afla Letonia si Croatia, dar nu si Cehia - care a contractat ultimul sau imprumut de la FMI in 1993.
Premierul a cazut victima crizei
Singurul mod in care criza economica s-a rasfrant mai puternic asupra Cehiei a fost in plan politic, prima victima a turbulentelor economice fiind guvernul condus de Mirek Topolanek dupa ce parlamentul ceh i-a retras sprijinul politic. Caderea executivului de la Praga a survenit chiar in momentul in care tara detinea presedintia rotativa a Uniunii Europene si ar putea avea un impact negativ asupra perceptiei investitorilor vizavi de fostul stat comunist.
Cehia a fost de multe ori prezentata de catre analisti ca fiind un model pentru tarile ex-comuniste. Dar cum se explica stabilitatea tarii intr-un climat marcat de turbulente puternice?
Principala explicatie este oferita de dependenta slaba fata de finantarea straina, care, oricat de benefica se dovedeste in perioade de prosperitate, devine o povara uriasa pentru o tara emergenta in vremuri de instabilitate. Dincolo de aceasta insa, economia Cehiei s-a dezvoltat treptat in ultimul deceniu ca urmare a reformelor de liberalizare a pietei implementate in anii '90 si a privatizarii, relativ timpurii, a companiilor de stat.
Intre 1999 si 2008, Produsul Intern Brut al tarii a urcat de la 60 mld. dolari la 217 mld. dolari, iar PIB-ul per capita a ajuns anul trecut la 21.027 de dolari fata de 5.880 de dolari in urma cu un deceniu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
