Business Internaţional

Cei mai puternici finanţişti sau bancheri din lume încearcă să găsească soluţii pentru a ţine economiile pe creştere având în vedere că muniţia folosită în criză începe să se epuizeze

Cei mai puternici finanţişti sau bancheri din lume...

Autor: CătăIina Apostoiu

18.04.2016, 00:07 644

FMI cere ţărilor puternice să-şi crească cheltuielile pentru a-şi ţine economiile pe creştere

Pieţele s-au mai calmat, dar sunt necesare politici mai ferme pentru impulsionarea creşterii economice.

Comitetul monetar şi financiar al FMI a făcut apel la ţările membre să-şi crească cheltuielile care favorizează creşterea economică şi a anunţat că va analiza noi instrumente de creditare pentru a contribui la soluţionarea problemei încetinirii creşterii economice la nivel mondial, scrie Reuters.

Christine Lagarde, managing director al FMI, a declarat că pieţele s-au mai calmat din luna februarie, ceea ce a detensionat într-o oarecare măsură atmosfera din timpul reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, dar că există în continuare riscuri la adresa creşterii economice la nivel mondial, acestea fiind legate de cererea slabă, o potenţială ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi de preţurile scăzute ale petrolului şi materiilor prime.

„Riscurile la adresa creşterii economice la nivel mondial sunt în creştere din octombrie, generând posibilitatea unei încetiniri mai generalizate şi a unei diminuări bruşte a fluxurilor de capital“, spune FMI.

Declaraţia reflectă temerile strategilor că ritmul de creştere economică va încetini, după ce FMI şi-a redus săptămâna trecută estimările de creştere la nivel mondial pentru a patra oară într-un an, avertizând că din cauza unei perioadei prelungite de creştere lentă economia mondială riscă să ajungă la stagnare.

În declaraţie se mai arată că ţările ar trebui „să se abţină de la orice formă de protecţionism şi devalorizări competitive şi să permită cursurilor de schimb să reacţioneze la schimbări“.

Potrivit comitetului, este necesar „un mix mai puternic şi mai echilibrat de politici“ pentru stimularea creşterii şi evitării deflaţiei, iar instrumentele de politică monetară nu sunt suficiente.

Utilizarea tuturor instrumentelor de politică „este esenţială pentru stimularea creşterii, întărirea stabilităţii financiare şi contracararea riscurilor legate de deflaţie“, afirmă oficialii FMI. 

 
 

SUA pregătesc noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale

Ca reacţie la scandalul Panama Papers, oficialii G-20 ameninţă să impună penalităţi paradisurilor fiscale care nu transmit informaţii privitoare la clienţii lor bancari, iar, la rândul său, Trezoreria americană este în curs de a finaliza noi reglementări în domeniul fiscal menite să combată utilizarea companiilor paravan pentru a evita plata taxelor.

G-20 va analiza „măsuri defensive“ împotriva centrelor financiare şi jurisdicţiilor care nu aderă la standardele internaţionale de schimb de informaţii privitoare la deţinătorii de conturi, au anunţat miniştrii de finanţe şi bancherii centrali ai grupului în urma reuniunii din Washington, potrivit Bloomberg.

Grupul a anunţat că va colabora cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru a găsi criterii de identificare a „jurisdicţiilor necooperante“ până în luna iulie.

Cu o zi înaintea anunţului G-20, cele mai mari cinci economii ale Uniunii Europene au convenit asupra unui schimb automat de informaţii privitoare la proprietarii reali de companii şi trusturi din căsuţele poştale din paradisurile fiscale.

Spania este una dintre ţările semnatare, alături de Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Ministrul britanic de finanţe George Osborne a caracterizat iniţiativa drept „o lovitură puternică dată celor care-şi ascund evaziunea fiscală în colţurile întunecate ale sistemului financiar“, scrie The New York Times.

În ceea ce priveşte Statele Unite, ca urmare a angajamentelor luate de liderii G-20, secretarul Trezoreriei americane Jack Lew sune că este în curs de a finaliza reglementări prin care băncilor li se va cere să identifice deţinătorii noilor clienţi care sunt companii, scrie Reuters.

Noile reglementări urmează iniţiativei Trezoreriei de a restrânge tranzacţiile de inversiune din sectorul corporatist în care firmele americane cumpără rivale străine pentru a-şi muta jurisdicţiile fiscale peste hotare şi a evita astfel plata unor taxe.

La scurt timp după ce puterile europene au ameninţat cu măsuri dure de combatere a evaziunii fiscale, Panama a anunţat că va adera la standardele internaţionale de raportare fiscală, potrivit Deutsche Welle.

 

Semne de întrebare legate de eficacitatea dobânzilor negative pentru economie

Liderii financiari ai lumii avertizează că ratele scăzute ale dobânzii nu pot readuce în mod exclusiv economia mondială fragilă la o creştere stabilă, potrivit Financial Times.

Într-o serie de potenţiale riscuri la adresa economiei mondiale, liderii G-20 au enumerat productivitatea scăzută, lipsa unor noi instrumente de politică monetară, dificultăţile Chinei în a-şi reechilibra economia, presiunile resimţite de exportatorii petrolieri, fluxurile dezordonate de capital, blocajul negocierilor dintre Grecia şi creditori şi Brexitul.

„Creşterea rămâne modestă şi inegală, iar riscurile şi nesiguranţa legate de perspectivele globale persistă pe fondul menţinerii volatilităţii financiare, dificultăţilor întâmpinate de exportatorii de materii prime şi inflaţiei scăzute“, se arată în comunicatul G-20.

Secretarul Trezoreriei americane Jack Lew a declarat că nicio ţară nu ar trebui să se bazeze prea mult pe un singur instrument de politică pentru a impulsiona creşterea economică, adăugând că politica monetară singură nu poate genera creşterea echilibrată de care are nevoie Europa.

„Toate marile economii trebuie să recurgă la o gamă întreagă de măsuri de politică economică, incluzând politici monetare şi fiscale şi reforme structurale, pentru a soluţiona problema cererii modeste, a creşte rata ocupării forţei de muncă şi a îmbunătăţi nivelul de trai“, a declarat Lew.

În condiţiile în care un număr în creştere de ţări recurg la rate negative ale dobânzii pentru a revigora cererea, oficialii G-20 au arătat că politica monetară în sine nu poate asigura o revenire la o creştere echilibrată.

Soluţia preferată a Fondului Monetar Internaţional reprezintă o combinaţie între reforme care cresc rata ocupării forţei de muncă şi productivitatea, rate scăzute ale dobânzii şi o austeritate mai redusă în ţări care-şi pot permite acest lucru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO