Business Internaţional

Cei mai puternici bancheri ai lumii se întâlnesc la Jackson Hole în vremuri în care este contestată independenţa băncilor centrale, când este construită o nouă ordine mondială şi când America poate dezlănţui cu un gest o furtună financiară în lumea emergentă

Cei mai puternici bancheri ai lumii se întâlnesc la...

Autor: Bogdan Cojocaru

23.08.2018, 21:00 2038

Vacanţa de vară a strategilor băncilor centrale se încheie săptămâna aceasta, când şefii lor se întâlnesc, vineri şi sâmbătă, la summitul organizat anual de Rezerva Federală americană în cocheta staţiune montană Jackson Hole.

Contextul în care se întâlnesc oficialii băncilor centrale nu este unul obişnuit: administraţia preşedintelui american Donald Trump şi Beijingul sunt angajate într-un conflict pentru schimbarea ordinii comerciale mondiale, politicile Fed de normalizare a dobânzilor creează turbulenţe pe pieţele emergente, economia turcă supraîncălzită riscă să facă implozie, iar în Europa Italia dă semne că va deveni un delincvent bugetar.

Apoi, o chestiune care-i priveşte direct pe şefii băncilor centrale a revenit în dezbateri: sunt băncile centrale sau ar trebui să fie ele independente? Într-un interviu pentru Reuters, Trump a a afirmat că nu este „încântat” de decizia preşedintelui Fed Jerome Powell de a majora dobânzile şi că va continua să critice banca centrală dacă aceasta nu va înceta să majoreze dobânzile. Powell va ţine un discurs la Jackson Hole, iar criticile lui Trump dau acestuia noi dimensiuni interesante, după cum scrie Business Insider. În Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan este şi el un critic, dar şi mai înrăit, al majorărilor de dobânzi. Presiunile pe care le face apasă greu pe deciziile băncii centrale turce. În Rusia, banca centrală participă activ la naţionalizarea sistemului bancar, o politică ce convine Kremlinului obsedat de control.

Pentru investitori, ce se va discuta la Jackson Hole este important pentru că are puterea de a influenţa preţurile unor active precum dolarul, aurul şi acţiunile.

Powell sau alţi participanţi la simpozion pot sugera schimbări în politicile monetare ale mărilor bănci centrale sau pot discuta despre tensiunile din comerţul internaţional şi despre posibilele efecte ale acestora asupra politicilor monetare, cum ar fi ritmul majorării dobânzilor în SUA. Creşterea dobânzilor americane influenţează puterea dolarului, iar de cotaţiile dolarului depind, spre exemplu, preţurile petrolului.

Fed este aşteptată ca în septembrie să majoreze dobânzile pentru a opta oară din 2015 încoace. Contractele futures pentru fonduri federale indică o probabilitate de 93% ca acest lucru să se întâmple. O altă majorare ar putea veni în decembrie, dar pentru aceasta probabilitatea este de 61%. Orice indiciu dat de oficialii Fed la Jackson Hole poate influenţa aşteptările privind creşterea dobânzilor şi astfel pariurile investitorilor.

Criticile lui Trump complică perspectivele Fed. Deşi cel mai probabil Powell şi locotenenţii săi vor ignora presiunile, comentariile preşedintelui „vor creşte marginal probabilitatea ca Fed să majoreze din nou în decembrie, pentru a evita să fie percepută ca instituţie sensibilă la politic”, a spus pentru MarketWatch Ian Lyngen, strateg la BMO Capital Markets. Creşterea dobânzilor în SUA duce la creşterea cererii pentru moneda americană şi face dolarul mai puternic, însă această putere vine în dauna pieţelor emergente. Din cauza dolarului puternic, pieţele emergente cu datorii şi investiţii denominate în dolari riscă să devină instabile fiscal dacă folosesc moneda locală la serviciul datoriei. În plus, dobânzile mai mari pot face activele economiilor emergente mai puţin atrăgătoare în funcţie de risc dacă sunt comparate, spre exemplu, cu obligaţiunile americane. „Marea întrebare pentru investitorii internaţionali este nu doar dacă Fed conştientizează volatilitatea recentă de pe pieţe, ci şi dacă propriile semnale privind politica monetară ar putea fi una din cauzele deteriorării sentimentului global”, spune Viraj Patel, analist la ING FX. În Europa, BCE şi-a creat o cale de normalizare a politicii monetare destul de clară. 

Instituţia intenţionează să oprească achiziţiile de obligaţiuni până la sfârşitul acestui an şi să menţină dobânzile la cel mai scăzut nivel din istorie „cel puţin până în vara anului 2019”. Însă preşedintele BCE Mario Draghi a avertizat în repetate rânduri că incertitudinile globale „proeminente” reprezintă principalele pericole pentru o expansiune economică altfel robustă. BCE va avea o şedinţă de politică monetară pe 12-13 septembrie.

În ceea ce priveşte Banca Angliei, care se pregăteşte pentru şocul creat de ieşirea Marii Britanii din UE, există întrebarea dacă nu cumva s-a grăbit când a majorat dobânda de politică monetară la începutul acestei luni.

Nu trebuie uitată nici tema oficială de anul acesta a simpozionului: „Schimbarea structurii pieţei şi implicaţiile pentru politica monetară”. Aceasta înseamnă că lucrările de cercetare prezentate şi cele mai multe dintre conferinţele formale vor avea ca subiect concentrarea pieţelor din economiile avansate. Cu un număr tot mai mic de companii controlând cote tot mai mari din pieţe în multe sectoare economice, economiştii încearcă să afle dacă această concentrare poate diminua concurenţa, cu efecte negative asupra consumatorilor, angajaţilor şi economiei.  Accelerarea fuziunilor dintre companii a dus la reducerea competiţiei, la profituri mai mari, la diminuarea investiţiilor şi, cel puţin în SUA, la declinul cotei din venitul naţional care ajunge la angajaţi, la încetinirea creşterilor salariale şi a dinamicii, notează Robin Harding, ziarist la Financial Times. Dacă acest lucru este adevărat, explică multe dintre „bolile economice” ale Americii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO