Pentru prima dată, bugetul detaliat al celor 16 agenţii de informaţii americane, cunoscut şi ca "bugetul negru" al Statelor Unite, a fost făcut public, permiţând să se înţeleagă modul în care sunt repartizate resursele în cadrul imensei comunităţi de informaţii.
Numai suma totală este publicată anual de către Guvern. În 2012, aceasta era de 55 de miliarde de dolari. Pentru anul bugetar 2013, Guvernul american cerea Congresului 52,6 miliarde, iar pentru 2014 el a cerut 48,2 miliarde de dolari.
Acesteia i se adaugă programele de informaţii militare ale Pentagonului (23 de miliarde de dolari în 2013 şi 14 miliarde de dolari cerute pentru 2014).
În total, 107.035 de persoane sunt angajate în agenţiile americane, dintre care aproape 35.000 în funcţii de criptografie, incluzând Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA), însărcinată cu ascultarea telecomunicaţiilor şi supravegherea pe Internet la nivel mondial.
După CIA (14,7 miliarde de dolari), NSA (10,8 miliarde de dolari) şi Biroul Naţional american pentru Recunoaştere (National Reconnaissance Office - NRO, cu 10,3 miliarde de dolari) sunt cele mai bine dotate agenţii. NRO gestionează sateliţii americani de spionaj.
Bugetul evaluează totodată "găurile" de care ocupă serviciile americane de informaţii, adică dosare în care Statele Unite recunosc că nu dispun de informaţii.
Prima este Coreea de Nord. Un capitol din document dezvăluie că această ţară este supravegheată "în permanenţă", prin fotografii panoramice, eşantioane de aer şi imagerie în infraroşu, cu scopul de a detecta activitatea nucleară a regimului stalinist.
Per ansamblu, documentul relevă dublarea bugetului total al serviciilor de informaţii în urma atentatelor de la 11 septembrie, cu o factură estimată la peste 500 de miliarde de dolari începând din 2001.
"Lumea actuală este mai instabilă decât a fost vreodată, de aproximativ o jumătate de secol", a declarat pentru Washington Post James Clapper, Directorul Naţional al Serviciilor de Informaţii (DNI). "Inclusiv în condiţiile unei creşteri a cheltuielilor comunităţii de informaţii, Statele Unite cheltuiesc mai puţin de 1% din PIB în domeniul informaţiilor", a subliniat el.
Edward Snowden se află în prezent în Rusia, unde a primit azil temporar. Documente pe care le-a luat pe când lucra pentru NSA ca administrator de sistem au fost exploatate treptat de către ziarele The Guardian şi The Washington Post care au făcut primele dezvăluiri în iunie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
