Benjamin Netanyahu şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei politice promiţând că va face tot ce este necesar pentru a împiedica Iranul să obţină arme nucleare.
În primele ore ale zilei de vineri, premierul israelian a încercat exact asta: a trimis peste 200 de avioane pentru a lovi ţinte din întreaga Iran, în cel mai distructiv atac cu care s-a confruntat republica islamică în ultimele patru decenii, titrează Financial Times.
Atacul, care a vizat instalaţii nucleare iraniene, sisteme de rachete, de apărare aeriană şi care a ucis comandanţi militari şi oameni de ştiinţă cheie, a venit după aproape doi ani de conflict escaladat în Orientul Mijlociu, perioadă în care Israelul şi Iranul, cel mai mare duşman al său, au alunecat inexorabil spre război.
În acest timp, loviturile israeliene au slăbit grav aliaţii regionali ai Iranului: au redus semnificativ capacitatea Hezbollah, au contribuit la prăbuşirea regimului Assad în Siria şi au provocat o distrugere enormă în Gaza, în cadrul eforturilor lui Netanyahu de a anihila Hamas, gruparea militantă palestiniană al cărei atac din 7 octombrie 2023 asupra Israelului a declanşat cele 20 de luni de ostilităţi.
Dar analiştii spun că atacul direct asupra Iranului, care a transformat războiul din umbră dus de decenii între cei mai puternici doi actori din Orientul Mijlociu într-un conflict deschis, reprezintă cea mai gravă decizie luată de Netanyahu până acum.
„Timp de două decenii, Iranul a fost prioritatea numărul unu pentru Netanyahu” a declarat Aviv Bushinsky, fostul său şef de cabinet din anii 1990. „Este cel mai important lucru pe care l-a făcut”.
Oficiali ai armatei israeliene au declarat că decizia de a lansa atacul a fost luată deoarece programul nuclear iranian a ajuns într-un punct în care este aproape de a putea dezvolta o bombă, în ciuda anilor de eforturi israeliene secrete de a-l sabota.
O altă componentă a calculelor lor a fost convingerea că slăbirea Hezbollah, cea mai puternică grupare proxy a Iranului, şi daunele provocate de loviturile israeliene din anul trecut asupra apărării aeriene şi a capacităţilor iraniene de producere de rachete au deschis o fereastră de oportunitate pentru un atac care s-ar închide dacă Iranul şi Hezbollah ar avea timp să se refacă.
„Nu ne putem permite să aşteptăm un alt moment pentru a acţiona, nu avem altă opţiune,” a declarat Eyal Zamir, şeful Statului Major al armatei israeliene. „Evenimentele recente şi cele din trecut ne-au învăţat că, atunci când duşmanul încearcă să ne distrugă, nu trebuie să închidem ochii”.
Analiştii au mai afirmat că decizia lui Netanyahu reflectă şi faptul că a fost încurajat de succesele militare ale Israelului împotriva proxilor Iranului din întreaga regiune în ultimii doi ani, precum şi de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
În timp ce administraţia lui Joe Biden a exercitat presiuni asupra guvernului de extremă dreapta condus de Netanyahu pe mai multe teme — de la catastrofa umanitară din Gaza la anexarea treptată a Cisiordaniei ocupate — administraţia Trump a fost mult mai permisivă.
O persoană familiarizată cu situaţia a declarat că decizia de a finaliza pregătirile pentru atacuri a fost luată luni şi că administraţia Trump a fost informată şi nu s-a opus planurilor lui Netanyahu. „Americanii au ştiut tot timpul ce se pregăteşte”, a spus o persoană familiarizată cu situaţia pentru FT.
