Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Romgaz anunţă o descoperire importantă de hidrocarburi în România
Romgaz Mediaş (SNG), cel mai mare producător intern de gaze, a anunţat realizarea unei noi descoperiri importante de hidrocarburi pe teritoriul României în Perimetrul RG 06 Muntenia Nord–Est, unde desfăşoară operaţiuni petroliere că unic titular al Acordului de Concesiune pentru Explorare–Dezvoltare–Exploatare.
Descoperirea este situată în sectorul nord-estic al Platformei Moesice în cadrul complexului structural Caragele, lung de circa 35 km, explorat pentru obiective geologice aflate la adâncimi între 1500 şi 5000 m, parte a programului de proiecte majore de explorare al companiei.
Testele de producţie finalizate la două sonde de explorare, 55 Damianca şi 77 Rosetti, confirmă o importantă acumulare de hidrocarburi în rezervoare calcaroase Jurasice pe un interval de circa 120 m aflat la adâncime de peste 4000 m. Rezultatele obţinute în urmă testelor de curgere (DST) pe duze de 7 mm şi 9 mm prefigurează producţii zilnice între 1400 şi 2200 boe/sondă.
Resursa contingenta, evaluată pe bază datelor obţinute din foraje, care include geofizică de sondă, carote mecanice şi fluide extrase la ţeste, dar şi din dimensionarea capcanei pe date seismice 3D, este estimată între 150 şi 170 milioane boe (echivalentul barililor de petrol).
“Rezultatele obţinute la cele două sonde confirmă că decizia utilizării seismicii 3D în explorarea de deschidere pentru obiectivele geologice de mare adâncime este una corectă. Productivitatea întregului ansamblu structural creşte considerabil în urmă rezultatelor obţinute şi oferă perspectivă realizării de noi descoperiri importante în următoarea perioadă. Lucrările de explorare se derulează conform programelor stabilite şi includ realizarea planurilor de dezvoltare pentru intrarea în producţie a noilor sonde” a afirmat Dumitru Rotar, Director General Adjunct-Explorare şi Producţie al Romgaz.
UE va spune „au revoir”, „tschüss” limbii engleze
Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană va eroda statutul limbii engleze în instituţiile comunitare în favoarea francezei şi germanei, Comisia Europeană făcând deja primii paşi în sensul eliminării englezei din comunicarea oficială, scrie The Wall Street Journal.
Chiar dacă Marea Britanie nu a pornit oficial procesul de ieşire din UE, CE a luat decizia simbolică de a se concentra pe franceză şi germană în comunicarea pentru presă şi în discursuri, spun oficiali europeni.
Deşi UE are 24 de limbi oficiale, doar engleza, germana şi franceza sunt recunoscute ca limbi de lucru în organismul executiv al Uniunii.
„Vom folosi mai mult franceza şi germana”, a spus unul dintre oficiali.
În discursul de marţi către Parlamentul European, preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker este aşteptat să se adreseze parlamentarilor doar în franceză şi germană. Aceasta ar pune capăt unei tradiţii îndelungate a discursurilor trilingve ale lui Juncker.
„Engleza va rămâne o limbă de lucru, dar, desigur, vedem aici o reacţie simbolică”, a mai spus oficialul.
Luni, la întâlnirea zilnică cu presa a CE, purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas a ţinut discursul de deschidere doar în franceză, în loc de franceză şi engleză cum făcea până acum. Vineri şi în weekend, Juncker a furnizat comunicate şi a dat interviuri mai ales presei germane, decizie despre care oficialii spun că a fost deliberată.
Franţa şi Germania vor să transfome UE într-un "stat gigant", după ce M.Britanie a ieşit din Bloc
Miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat gigant, în care ţările membre ar trebui să renunţe la armata proprie sau la banca naţională, a anunţat postul polonez TVP Info, potrivit Express.co.uk.
Fragmente din documentul de nouă pagini au fost publicate marţi, de televiziunea poloneză de stat, TVP Info, în timp ce liderii din Germania, Franţa şi Italia s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta despre ieşirea Marii Britanii din UE.
TVP Info a anunţat că propunerea ar fi urmat să fie prezentată marţi seara în faţa grupului de la Vişegrad din care fac parte Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, de către minstrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.
Planul care ar fi urmat să fie prezentat de cei doi miniştri de a reduce din puterea statelor membre este descris drept un “ultimatum”.
În conformitate cu aceste propuneri radicale, statele membre UE şi-ar pierde dreptul a a avea propria armată, propriul cod penal, propriul sistem fiscal şi banca naţională. Aceste puteri ar urma să fie transferate la Bruxelles. Statele UE vor pierde, de asemenea, controlul pe care îl mai au asupra propriilor graniţe, inclusiv dreptul de a aplica proceduri naţionale cu privire la primirea şi relocarea refugiaţilor.
Această iniţiativă sugerează intenţia liderilor Franţei şi Germaniei de a profita de pe urma ieşirii Marii Britanii din UE, comentează publicaţia britanică.
În partea introductivă a documentului, cei doi miniştri sunt citaţi afirmând: "Ţările noastre împărtăşesc un destin comun şi un set comun de valori care dau naştere unei uniuni şi mai putrenice între cetăţenii noştri. Prin urmare, vom depune eforturi pentru o uniune politică în Europa şi îi invităm pe ceilalţi europeni să participe la această aventură".
Dacian Cioloş: Ceva ce părea o glumă acum trei luni s-a lăsat cu un pachet de debirocratizare
Premierul Dacian Cioloş a scris, miercuri seara, pe Facebook, că ceva ce acum trei luni părea o păcăleală de 1 aprilie s-a lăsat cu un pachet de măsuri privind debirocratizarea, glumind că, în acest ritm, va fi acuzat că nu are simţul umorului.
"Parcă nici păcălelile de 1 Aprilie nu mai sunt ce-au fost. După trei luni, ceva ce părea o glumă bună s-a lăsat cu un pachet de simplificare şi debirocratizare. În ritmul acesta, o să se spună că nu avem simţul umorului", a scris premierul, pe reţeaua de socializare, ataşând un articol Hotnews, publicat pe 1 aprilie, în care era anunţată aprobarea de către guvern a primei măsuri privind reducerea birocraţiei.
Articolul era o păcăleală de 1 aprilie a jurnaliştilor de la Hotnews, discuţiile privind adoptarea de către guvern a unor măsuri în domeniu, promovate în spaţiul online, fiind atunci abia la început.
Marţi seara, Cabinetul Cioloş a adoptat un set de măsuri pentru reducerea birocraţiei. "Mai puţine acte, copii, hârtii, mai puţine drumuri la ghişee cerute oamenilor care interacţionează cu administraţia publică. Aceasta este esenţa pachetului de simplificare adoptat azi de Guvern. Măsuri necesare, luate din respect pentru oameni, pentru timpul şi banii lor. Este un pas pe un drum al normalităţii, spre un stat mai respectuos faţă de cetăţenii lui", comenta marţi premierul.
OUG prevede măsuri de debirocratizare a instituţiilor, printre care eliminarea copiilor legalizate după documente, obligaţia să se primească copii şi în format electronic, plata online a amenzilor şi taxelor de timbru.
De asemenea, Executivul a modificat şi legea privind cazierul judiciar astfel încât autorităţile şi instituţiile publice, altele decât cele din sistemul de apărare, să obţină certificatul de cazier judiciar în mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia, caz în care taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru vor fi eliminate.
Guvernul a mai decis că părinţii vor putea să-şi declare copilul nou-născut în 30 de zile, şi nu în 15 ca până acum, iar persoanele fără identitate vor obţine CNP şi certificat de naştere mai repede.
Preţul mediu al apartamentelor vechi din Bucureşti a crescut de la 78.400 de euro în luna mai la 79.650 de euro în iunie, ceea ce se traduce într-un avans de 1,59%, adică 1.250 de euro, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Faţă de iunie 2015, creşterea este de 3,17%. Aviaţiei, Unirii şi Victoriei rămân cele mai scumpe zone, cu apartamente vechi care depăşesc 100.000 de euro.
Mai scumpe decât preţul de luna trecută, de 79.650 de euro, apartamentele au mai fost doar în septembrie 2011, când media era de 80.200 de euro.
Rezultatul poate fi explicat prin listinguri, adică proprietari care scot pentru prima dată la vânzare proprietăţi, aşteptările lor fiind mai ridicate decât ceea ce se întâmplă în piaţă. În plus, cei care au avut oferte la vânzare în mai, lună în care gradul de absorbţie a fost mai scăzut ca în alte luni, nu au apucat încă să reacţioneze şi să-şi reducă aşteptările.
