Parlamentarii au depus în sesiunea parlamentară trecută sute de propuneri legislative, unele dintre acestea fiind neobişnuite, precum înfiinţarea unei şcoli pentru parlamentari, pensionarea animalelor care au servit instituţiile publice sau un proiect de lege pentru combaterea antiromânismului.
Deputatul ALDE Alexandru Băişanu a depus la Parlament un proiect de lege prin care solicita înfiinţarea unui Institut de Politici Parlamentare, unde senatorii, deputaţii, aleşii locali şi persoanele care vor să ocupe în viitor o poziţie parlamentară ar putea să urmeze cursuri de perfecţionare în acest scop.
„Necesitatea unui astfel de institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu argumente vaste, care pot face şi obiectul unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituţiile europene: suntem încă printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care nu are o instituţie sau orice alt gen de autoritate cu utilitate publică care să gestioneze politica parlamentară la nivel naţional din perspectivă academică şi ştiinţifică", susţine iniţiatorul în expunerea de motive.
Tot deputatul ALDE Alexandru Băişanu a iniţiat un proiect de lege pentru înfiinţarea „Societăţii Naţionale Cai de Rasă”, propunere care se află în prezent înregistrată la Senat pentru dezbateri.
„Caii noştri de rasă sunt nişte tablouri vii şi au de fapt o valoare inestimabilă”, se arată în expunerea de motive.
Un alt proiect mai neobişnuit a fost depus de mai mulţi parlamentari PNL, USR şi PMP, printre care fostul preşedinte al României Traian Băsescu, şi se referă la pensionarea animalelor de serviciu scoade din funcţiune din instituţii.
„Prezentul proiect legislativ prevede ca animalele de serviciu care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România, animalele care au servit în teatrele de operaţii, în misiuni ale Armatei, Poliţiei şi altor structuri ale statului român- să aibă dreptul la îngrijire şi după scoaterea din funcţiune, din momentul împlinirii vârstei de pensionare sau din momentul retrageroo dom activitate pe caz de boală. Instituţiile şi structurile publice, de care au aparţinut animalele de serviciu scoase din funcţiune, vor aloca lunar o sumă de bani care să le asigure animalelor tratamentele medicale pe toată durata lor de viaţă”, au susţinut iniţiatorii în expunerea de motive.
Proiectul de lege privind întreţinerea animalelor de serviciu scoase din funcţiune şi care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România se află în prezent la comisiile permanente ale Senatului.
De asemenea, în această sesiune parlamentară a fost depus un proiect pentru combaterea antiromânismului, după ce o propunere referitoare la combaterea antisemitismului a fost adoptată.
Proiectul prevede că persoanele care promovează în spaţiul public antiromânismul riscă închisoare până la 3 ani. Cele care constituie o organizaţie de acest tip, închisoare între 3 şi 10 ani.
"Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiromâneşti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi", prevede unul dintre articolele iniţiativei legislative depuse pe 28 iunie la Senat, primă cameră sesizată.
La un alt articol din proiect se arată că "distribuirea sau punerea la dispoziţie publicului de materiale antiromâneşti se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani".
De asemenea, este interzisă comercializarea sau "răspândirea simbolurilor antiromâneşti şi untilizarea acestora în spaţiul public", încălcarea acestei prevederi fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, dar şi interzicerea unor drepturi, potrivit articolului 5 din proiectul legislativ. Nu se consideră infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei, ştiinţei, cercetării sau educaţiei, sau în scopul dezbaterilor unor aspecte de interes public.
Iniţiativa este semnată de 33 de parlamentari PSD, PNL, PMP şi USR, printre care şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac.
Parlamentarii au depus sesiunea parlamentară trecută şi propuneri pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România.
Mia mulţi social democraţi, printre care şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru dedicarea zilei de 15 septembrie drept „Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”. Autorităţile centrale şi locale vor putea organiza astfel evenimente specifice pentru sărbătorirea acestei zile, finanţate din bugetul de stat.
"Art. 2 (1) Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale şi de către celelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. (2) Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate", se arată în proiectul de lege.
„Bucătăria tradiţională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaţilor pentru dezbateri.
Senatorul PSD Nicolae Bădălău a depus în Parlament o propunere legislativă pentru instituirea „Zilei Dăruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: “Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi”.
“Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi”, se arată în expunerea de mortive.
Tot social democraţii vor şi sărbătorirea constructorilor. Aceştia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Naţională a Constructorului”.
“Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacţiune cu fiecare cetăţean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reuşit să se impună în economia românească reprezentând deseori <motorul economiei>, chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc”, se arată în expunerea de motice a propunerii legislative.
Iniţiatorii susţin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală: podul Feteşti – Cernavodă, cunoscut sub numele de “Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.
