Business Internaţional

Cele mai puternice bănci centrale ale Vestului se îndreaptă împreună spre finalul erei banilor ieftini. Banca Centrală Europeană merge mai şovăielnic deoarece euro este prea puternic, iar inflaţia prea slabă

Sabine Lautenschlaeger, membru în boardul BCE: „A venit timpul să luăm acum o decizie despre startul reducerii achiziţiilor de obligaţiuni la începutul anului viitor.“ Lautenschlaeger este din Germania.

Sabine Lautenschlaeger, membru în boardul BCE: „A venit timpul să luăm acum o decizie despre startul reducerii achiziţiilor de obligaţiuni la începutul anului viitor.“ Lautenschlaeger este din Germania.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.09.2017, 00:07 2278

Cu Banca Angliei semna­lizând că este pregătită să ma­joreze dobânzile pen­tru a ţine în frâu inflaţia, trei din­tre cele mai impor­tante bănci cen­tra­le ale lumii merg pentru prima dată în ultimii ani împreună spre finalul erei post-criză a banilor ieftini. 

În timp ce Rezerva Federală americană (Fed) deschide drumul, BCE păşeşte nehotărât. Eco­no­mia creşte, la fel şi salariile din zona euro (care în trimestrul doi au înregistrat cel mai rapid avans din ultimii doi ani), ceea ce ar putea stimula inflaţia, şi totuşi sunt câteva lucruri care ar ţine-o pe loc. Unul dintre acestea este un euro prea puternic, toxic pentru exportatori. Iar părerile în boardul BCE sunt împărţite în ceea ce priveşte direcţia de mers.

Fed ar trebui ca săptămâna aceasta să înceapă procesul micşorării portofoliului de 4.200 miliarde de dolari de titluri de trezorerie şi obligaţiuni ipotecare în contextul unei creşteri economice hotărâte, dar lipsite de spectaculozitate, scrie The Wall Street Journal. Banca centrală a SUA va anunţa în octombrie pornirea planului care-i va permite să lase iniţial cantităţi mici de obligaţiuni să ajungă la maturitate fără a reinvesti. Instituţia a încetat să mai cumpere titluri financiare în 2014, dar a continuat să reinvestească principalul activelor ajunse la maturitate pentru a menţine nivelul valorii. Tot în octombrie ar trebui ca şi BCE să anunţe ce va face cu programul său de achiziţii de active. Acesta va expira în decembrie. 

Până atunci, prognozele arată că euro va mai creşte, după un parcurs spectaculos în ultimele luni pe fondul slăbiciunii dolarului. Un euro puternic pune presiuni pe exportatori, ceea ce ar putea afecta planurile BCE de a retrage măsurile de stimulare, notează Financial Times. Exporturile au fost stâlpii de susţinere în criză pentru economii precum cea a Portugaliei. Cu industria internă a construcţiilor paralizată, exportatorii de ciment din această ţară nu au avut altă opţiune decât să exporte. Profitând de euro slab, exporturile portugheze de ciment au crescut de la aproape nimic la 60% din producţie.

„Într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu un efort enorm de reducere a costurilor şi de prospectare a pieţei, a trebuit să ne transformăm în exportatori“, povesteşte Goncalo Salazar Leite, şeful asociaţiei industriei cimentului din Portugalia. „Am salvat locuri de muncă şi am păstrat în funcţiune şase fabrici de ciment“. Şase ani mai târziu, economia zonei euro creşte sănătos, iar euro se apreciază, ajungând de la 1,05 dolari în decembrie la 1,20 de dolari. Pentru Leite, aprecierea euro este o problemă. Vor putea producătorii să rămână competitivi pe pieţele internaţionale în faţa concurenţei din China, Egipt sau Turcia? El este optimist. „Am depăşit obstacole mai mari în timpul crizei şi sunt sigur că îl putem depăşi şi pe acesta.“

Preşedintele BCE Mario Draghi urmăreşte cu atenţie efectele euro puternic. Pentru el, capacitatea companiilor din zona euro de a rezista presiunilor întăririi monedei este importantă în condiţiile în care locotenenţii săi caută moduri de a scoate zona euro din era banilor ieftini şi a ajutoarelor de urgenţă. Comerţul a fost vital pentru revenirea economiilor regiunii.

În cazul Portugaliei, ţară care în 2011 a avut nevoie de un bailout internaţional de 78 mld. euro, ponderea exporturilor în producţie a crescut în zece ani de la 31% la 43%. În regiune, exporturile au urcat cu mai mult de 1% în fiecare din ultimele trei trimestre. „Este clar că ar trebui să ne aşteptăm ca aprecierea euro să aibă consecinţe“, a spus Draghi.

Deocamdată, spune Chris Williamson, economist şef la IHS Markit, care colaborează cu circa 5.000 de firme din zona euro pentru realizarea unor sondaje lunare, efectele asupra performanţei companiilor sunt moderate. „Vedem puţine cazuri de companii care spun că sunt îngrijorate.“ Dacă revenirea din zona euro dă semne de slăbiciune, se va ridica întrebarea dacă BCE va putea retrage măsurile de stimulare, aşa cum se aşteaptă investitorii. Cea mai mare îngrijorare a BCE este că euro puternic va reduce costurile importurilor şi va îngreuna eforturile de a împinge inflaţia spre ţinta de 2%. Inflaţia era de 1,5% în august.

BCE este ajutată totuşi de salarii, care în al doielea trimestru au înregistrat cea mai rapidă creştere din ultimii doi ani, de 1,8%, scrie Reuters, care citează date Eurostat. Salariile mai mari pot da avânt inflaţiei. În primul trimestru, creşterea a fost de 1,4%. În ritm anualizat, salariile au urcat cu 2%.

Vineri, Sabine Lautenschlaeger, membru în boardul BCE, a declarat că a venit vremea ca BCE să înceapă să-şi retragă programul de stimulare în condiţiile în care creşterea economică puternică şi dobânzile mici din zona euro vor aduce inflaţia pe direcţia ţintei băncii centrale. Este cel mai explicit îndemn de până acum din partea unui oficial al BCE pentru retragerea programului de achiziţii de active de 2.300 de miliarde euro al BCE. Schema a fost lansată în 2015.

„A venit timpul să luăm acum o decizie despre startul reducerii achiziţiilor de obligaţiuni la începutul anului viitor“, a spus Lautenschlaeger. De aceeaşi părere este colegul său Jens Weidmann, şeful Bundesbank.

Separat, Peter Praet, membru în boardul executiv al BCE, a spus că instituţia trebuie să insiste pe menţinerea stimulentelor pentru zona euro cât timp creşterea economică nu reuşeşte să tragă în sus preţurile.

„Nu încape îndoială că simţim i revenire economică rezistentă şi extinsă, care contribuie la îngustarea decalajului dintre producţie şi şomaj, dar inflaţia şi creşterea rămân deconectate.“

Bostjan Jazbec, şi el membru în boardul BCE, a declarat că BCE are nevoie de mai multe dovezi din economie că inflaţia se îndreaptă în direcţie cea bună înainte de a decide dacă şi cum va reduce programul de stimulare monetară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO