Ceva este în neregulă în economia Ungariei: banca centrală foloseşte cu disperare cele mai agresive creşteri de dobânzi din UE pentru a lupta cu inflaţia, dar degeaba, iar forintul se duce în jos. Retailerii de carburanţi anunţă penurii, în timp ce Orban aruncă cu taxe şi discursuri extremiste în stânga şi în dreapta

Banca centrală a Ungariei a dus dobânda de politică monetară în doar doi ani de la 0,6%, una dintre cele mai scăzute cote din regiune, la 10,75%, unul dintre cele mai ridicate niveluri, aproape niciodată folosit de băncile centrale moderne. În 2020 trebuia combătute presiuni deflaţioniste puternice. Anul acesta inflaţia accelerează şi a scăpat de sub control chiar dacă guvernul a plafonat preţurile energiei şi carburanţilor.

Pentru că rămâne fără bani, cheltuiţi cu generozitate în campania electorală din 2022, executivul de la Budapesta restrânge treptat plafonările de preţuri, dar îi asigură pe unguri că plătesc cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană, avertizându-i, totodată, că Europa a intrat într-o eră a crizelor.

Între timp, retailerii de carburanţi anunţă probleme de furnizare şi producţie şi că există pericolul apariţiei unor penurii de benzină şi motorină dacă nu sunt înlesnite importurile şi dacă guvernul nu renunţă la a mai plafona preţurile. Importurile sunt scumpe, ceea ce ar însemna presiuni mai mari pe buget şi pe vânzători dacă limitele de preţ sunt menţi­nute. Forintul a ajuns în urmă cu câteva luni una dintre cele mai slabe monede din lume. O monedă naţională în de­preciere înseamnă infla­ţie mai puternică.

Presa străină scrie cum ungurii îşi pierd în­crederea în forint şi trec la euro. În unele sec­toa­re economice, com­panii­le au început să-şi ancoreze preţurile de moneda unică eu­ropeană, deşi guvernanţii unguri nici nu vor să audă de adoptarea euro, notează Reuters. Premierul Viktor Orban, în schimb, îşi radicalizează discur­surile populiste şi extremiste, neliniştindu-şi vecinii, dar şi atrăgând atenţia lumii asupra sa.

Premierul maghiar a ajuns cel mai cu­nos­cut lider politic est-european. Orban a preluat conducerea guvernului în 2010, stabilind ca obiectiv principal crearea de locuri de muncă şi reindustrializarea economiei. Ungaria i-a atras astfel, printre alţii, pe toţi marii con­structori auto germani, devenind o economie concentrată pe sectorul auto.

Aceştia au ajutat la crearea a zeci de mii de locuri de muncă, dar o mare parte din ele sunt subvenţionate de stat.  De asemenea, Orban a încurajat creşterea economică pe dato­rie, prin credit ieftin, şi prin ex­porturi, ajutate prin devalori­za­rea forintului. Din 2010, mo­neda ungurească şi-a pier­dut mai mult de jumătate din valoare, în timp ce deficitul bu­getar şi cel comercial au crescut.

Analiştii avertizează că dacă plafoanele de preţ cedează, inflaţia va exploda. Site-ul de ştiri independent Válasz Online scrie, citând doi economişti maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflaţie din Europa.

Instabilitatea forintului este pe măsura instabilităţii preţurilor. Banca centrală este prima din UE care a început în actualul puseu inflaţionist să majoreze do­bânzile. Cea mai recentă majorare a fost de un punct procentual, un pas enorm, la 10,75%, un nivel extrem, rar folosit de băncile centrale în era modernă, arată Budapest Business Journal.

Inflaţia „extraordinar de puternică“ face ca moneda de 5 forinţi să valoreze mai mult ca materie primă decât ca instrument de plată. De aceea, un politician maghiar a cerut re­tragerea ei din circulaţie. Guvernul a încercat să tempereze şocul inflaţiei asupra puterii de cumpărare prin plafonări de preţuri la unele alimente şi servicii de bază.

Cu energia şi gazele naturale este mai uşor, pentru că sectoarele de profil sunt controlate de stat.

Însă situaţia este complicată şi se complică şi mai mult pe piaţa carburanţilor. Acolo, numărul de beneficiari ai plafonărilor a fost restrâns treptat, prioritari fiind populaţia şi agricultorii.

Mai multe benzinării independente mici s-au plâns că astfel de politici le vor duce în faliment. Mai recent, cel mai mare producător de carburanţi, Mol, care asigură în totalitate consumul din Ungaria, a anunţat că trebuie să-şi închidă de urgenţă rafinăria pentru reparaţii şi a atenţionat că pot să apară penurii dacă pe piaţă nu vor ajunge benzină şi motorină din import.

Guvernul a intervenit prin dispunerea eliberării a un sfert din rezervele strategice de carburanţi, dar acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea cererii interne.

Dacă actualele plafonări de preţ sunt menţinute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanţi, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanţul de benzinării al grupului a înjumătăţit limita de cantitate  de carburanţi cu care poate fi alimentată o maşină pe zi.

Ca răspuns la problemele de aprovizionare, gigantul occidental Shell a închis activitatea la cinci benzinării.

Plafonările ar trebui să dureze până în octombrie, dar guvernul rămâne fără bani. Pentru a face rost de noi resurse financiare, Budapesta a reformat rapid codul fiscal pentru a putea taxa mai mult afacerile mici. Este supraimpozitat şi Mol. Analiştii avertizează că dacă plafoanele de preţ cedează, inflaţia va exploda. Site-ul de ştiri independent Válasz Online scrie, citând doi economişti maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflaţie din Europa. O salvare pentru guvernul lui Orban ar fi bani din fondurile europene, dar pentru a-i primi trebuie să pună capăt disputei cu Comisia Europeană privind protejarea valorilor democratice în Ungaria. Sunt semne că Orban cedează.

Dacă actualele plafonări de preţ sunt menţinute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanţi, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanţul de benzinării al grupului a înjumătăţit limita de cantitate  de carburanţi cu care poate fi alimentată o maşină pe zi.