Ideea impunerii unei taxe pe inteligenţa artificială stârneşte controverse. În timp ce unii o consideră un mijloc de finanţare a tranziţiei economice, alţii se tem că ar putea înăbuşi inovaţia. Dezbaterea, deja intensă în Germania şi SUA, ar putea redefini normele fiscale în era automatizării, notează Les Echos.
O idee începe să prindă rădăcini în rândul liderilor economici şi politici din întreaga lume occidentală: având în vedere ascensiunea inteligenţei generative în societate şi în mediul de afaceri, ar trebui oare ca această tehnologie, şi diversele sale aplicaţii, să fie supuse impozitării?
Ministrul german al afacerilor digitale, Karsten Wildgerber, a agitat spiritele recent evocând această idee într-un interviu acordat cotidianului Taggespiegel. „Trebuie să impozităm cifra de afaceri extrem de ridicată generată de această tehnologie şi cu banii obţinuţi putem finanţa tranziţia”, a declarat acesta.
În opinia sa, dacă inteligenţa artificială şi roboţii creează valoare adăugată şi creştere economică în Germania, ar trebui plătite şi impozite pentru aceasta.
O idee similară a fost vehiculată şi de Karin Prien, vicepreşedinta Uniunii Creştin-Democrate Germane (CDU). Aceasta însă ar dori să aloce veniturile suplimentare în principal copiilor şi tinerilor, potrivit Bild.
Fondurile provenite dintr-o posibilă taxă pe inteligenţa artificială ar trebui investite în educaţie şi în îmbunătăţirea oportunităţilor pentru copii şi tineri. De profiturile din economia bazată pe AI nu ar trebui să beneficieze doar câţiva aleşi. Prien solicită o discuţie mai aprofundată despre impactul AI asupra locurilor de muncă şi carierei tinerilor. În acelaşi timp, ea precizează că o astfel de taxă nu poate înlocui alte reforme.
Ministrul federal al economiei, Katherina Reiche, a respins însă ideea impunerii unei taxe suplimentare pe AI. Aceasta doreşte să sprijine mai întâi creşterea bazată pe inteligenţă artificială şi suveranitatea europeană, fără a „sufoca” dezvoltarea cu reglementări excesive. Cancelarul german, Friedrich Merz, priveşte la rândul său cu scepticism astfel de planuri. Pentru el, prioritatea deocamdată este dezvoltarea inteligenţei artificiale şi abia după aceea ar trebui luate în considerare reglementări şi taxe.
Germania şi-a dezvăluit recent planul de acţiuni prin care vrea să avanseze în cursa IA globală, însă detaliile cheie rămân neclare, relatează Politico.
Germania ar trebui să devină o ţară suverană în domeniul IA până în 2030 şi să-şi reducă diferenţa faţă de principalele huburi IA din SUA şi China, potrivit documentului. Următoarele 12, până la 18 luni vor fi astfel decisive în stabilirea acestei direcţii.
Germania doreşte să-şi asigure accesul la modelele de top din lume, consolidând în acelaşi timp alternativele europene, în special printr-o cooperare extinsă cu Franţa şi Canada.
În acelaşi timp, „IA fabricată în Germania” ar trebui să iasă în evidenţă prin concentrarea pe IA industrială, cu modele extrem de specializate, se arată în raport.
Până în 2030, guvernul doreşte ca cel puţin 80% din companiile mari şi 55% din întreprinderile mici şi mijlocii să utilizeze inteligenţa artificială. Berlinul îşi propune de asemenea ca 90% din agenţiile federale să aibă cel puţin o aplicaţie de IA în producţie.
Revenind la ideea impozitării inteligenţei artificiale, nu este clar cum ar arăta o astfel de taxă, scrie Bild.
Piaţa europeană ar putea pierde investitori importanţi din cauza reglementărilor şi a impozitării şi ar putea rămâne şi mai în urmă în cursa IA. De asemenea, nu este încă clar dacă taxa s-ar aplica şi companiilor din afara Europei. Wildberger consideră că veniturile ridicate generate de AI, un sector susţinut în mare măsură de activităţi desfăşurate în afara Europei, este necesară o formă de intervenţie.
Generaţiile mai tinere resimt deja impactul. Absolvenţilor cu studii superioare le este tot mai dificil să-şi găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor. Tinerilor le este tot mai greu să pătrundă pe piaţa muncii. Iar această tendinţă s-ar putea accentua până în 2030. În acelaşi timp, Confederaţia Germană a Meseriilor raportează o creştere a numărului de candidaţi pentru locuri de muncă în domeniu, acesta fiind perceput ca fiind protejate de ameninţarea inteligenţei artificiale.
Din Franţa, ministrul economiei şi finanţelor Roland Lescure a adoptat o poziţie mult mai tranşantă în această chestiune, conform Les Echos. „Nu trebuie să impozităm roboţii, sunt absolut convins de acest lucru. Nu vom reuşi în competiţia internaţională impozitând roboţii, inteligenţa artificială sau inovaţia. Dimpotrivă, ar trebui să le susţinem, ba chiar să le sprijinim cu determinare”, a declarat acesta.
Ideea unei taxe pe inteligenţa artificială şi roboţi constituie de mult timp un subiect de dezbatere în Silicon Valley. Opiniile sunt împărţite, iar provocarea nu constă doar în instituirea unei taxe, ci în captarea beneficiilor reale generate de inteligenţa artificială, fără a transfera întreaga povară asupra companiilor care o utilizează. Baza de impozitare potenţială şi entităţile vizate variază, de la taxarea echipamentelor şi automatizării, trecând prin taxarea utilizării comerciale, până la taxarea câştigurilor.
Fondatorii giganţilor tech au viziuni diferite cu privire la acest subiect. Ca şi economiştii.